Zidarii

Mare sărbătoare, 20 de ani de la dărîmarea zidului din Berlin. Prilej de vorbe.

A fost şi un film românesc Zidul, bunicel, a mai fost şi albumul(+film) Pink Floyd, mai sînt ziduri vizibile, mai sînt şi unele nevăzute. Unele îşi au rostul lor, altele nu, depinde şi de cît de bun sau de nebun a fost zidarul.

Tot Zidul Plîngerii rămîne cel mai semnificativ.

Dar Geoană vrea şi el să dărîme ziduri, ziduri interioare, simbolice, crede el, imaginare sau inventate, zic eu. Mă rog, fiecare cu ale lui. Dar Geoană vrea şi să zidească. Motiv pentru care se foloseşte de ocazia aniversării şi de vizita nuş-cărui-ideolog-socialist ca să reafirme hotărîrea PSD de a-l susţine pe zidarul Severin pentru postul de comisar ueist. La externe, but of course.

Cu 20 de ani în urmă, Germania se reunifica, cum era şi normal. O situaţie care ar fi trebuit să ţină cel mult cîţiva ani (ocuparea Germaniei în urma capitulării) s-a prelungit peste 40 de ani prin ideologizarea problemei şi confruntarea dintre cele 2 tabere internaţionaliste. Cînd Rusia (încă sovietică) şi Germania mai mare (RFG) au căzut la înţelegere, cu acordul tacit ueist (în schimbul unei părţi de pradă: Germania reunificată trebuia să lase un procent din fosta RDG pentru a fi înşfăcat de corporaţiile negermane) şi cu o Americă a cărei strategie bătea prea departe ca să mai mîrîie o împotivire, problema s-a rezolvat rapid.

După aceşti 20 de ani, România tot ruptă a rămas. Dacă vreo 15 ani Rusia s-a opus realipirii Basarabiei la România, de vreo 5-6 ani nu mai e cazul. În toată această perioadă, Severin a fost mare sculă pe plan intern şi internaţional. Activistul UTC s-a prelins spre activismul internaţionalist, întîi ca terminator-reformator (după scheme desenate de străini), pe urmă ca ministru de externe care a cedat nordul Bucovinei şi sudul Basarabiei Ucrainei, mai apoi ca şef al OSCE de unde a făcut tot posibilul ca România să nu mai aibă nici un cuvînt de spus în problema vitală a teritoriului naţional. Asupra episodului autonomist de la Consiliul Europei nu merită insistat decît pentru a constata că băiatul nu a ratat nici o ocazie din care să se vadă cît de devotat este cauzei internaţionaliste. Acum este „parlamentar” ueist, normal.  A început (post-revoluţionar) la FSN, a devenit ministru CDist, s-a reinventat PSDist. Mereu internaţionalist convins. Iar noi mergem pe mîna unor astfel de specimene şi nu ne mirăm de ce pierdem tot, tot timpul.

Germania de Est, aşa nedemocratică cum se afla în 1989, a fost integrată fără menajamente Germaniei mai mari. Basarabia, sau ce a mai rămas din ea sub numele de Rep. Moldova, trebuie să se democratizeze şi să urce la standardele ueuropene de una singură, iar reunificarea nici măcar nu este promisă ca un ideal. Dimpotrivă (vezi iritarea massmediotă împotriva accentelor naţionaliste din timpul recentelor tulburări de la Chişinău).

Zidarii de la începuturi ridicau catedrale. Zidarii de tip severin urăsc catedralele, dar iubesc zidurile care separă, dărîmîndu-le, de obicei, pe cele care apără. Sper ca aniversarea căderii zidului berlinez, inutil, nedrept, scîrbos să fie de bun augur pentru noi, bade ciobănaş.

 

Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: