Tăriceanu recunoaşte

„Dar nu pot face abstracție de faptul că eram pe scenă, la Ploiești, în seara cu pricina. Acum am impresia că se așteaptă din partea mea un punct de vedere, ca martor ocular. De altfel, am primit astăzi numeroase solicitări de a depune „mărturie”.

Filmul prezentat în aceste zile la televiziunile din România reflectă adevărul, chiar dacă nu am vazut exact ce s-a întâmplat între Traian Băsescu și acel copil, în timpul mitingului electoral de la Ploiești.

Țin minte foarte clar ce s-a întâmplat după aceea. Am părăsit locul concertului într-un microbuz, împreună cu Traian Băsescu și cu câțiva lideri ai PNL și ai PD. Atunci, a început o discuție despre faptul că Traian Băsescu ar fi lovit un copil în timpul concertului. 

Pe acest fond s-a manifestat o preocupare foarte serioasă din partea lui Traian Băsescu personal față de acest gest al său, la care el s-a referit ca fiind o greșeală. 

Pe de alta parte, acel fapt era comentat și de unii ziariști aflați în apropierea scenei, în condițiile în care în acea zonă fuseseră mai multe camere de luat vederi. Din această cauză, personal chiar am rămas cu impresia că unele suporturi media au făcut referire la acest subiect încă din 2004.

M-am dus acasă în acea seară gândindu-mă la modul în care ar fi trebuit conceput un mesaj de scuze din partea lui Traian Băsescu pentru a doua zi. Totodată, mă întrebam în cel fel și cât de brutal îl lovise pe acel copil.

Am fost mirat în zilele următoare, atunci când am văzut că presa nu a relatat despre acest fapt. Am sperat că este posibil să nu fi fost un incident chiar atât de grav, pe cât mi se crease impresia.”
(http://www.tariceanu.ro/Blog/CalinPopescuTariceanu/art/241/Frumoasa-campanie-electorala-romaneasca.html)

Primul ministru al României vreme de 4 ani (din 5) ai mandatului preşedintelui Băsescu. Preşedinte pentru care a militat să fie ales după ce a fost martor al momentului în care Băsescu recunoaşte că a lovit un copil la un miting electoral.

Uneori am impresia că îi descriu pe astfel de indivizi cu prea multă patimă, că îi pictez într-o lumină mincinoasă, că mă înşel atunci cînd nu văd şi partea de oameni civilizaţi. Cred că de fapt sînt prea blînd. Faptele lor şi consecinţele pe care le atrag asupra noastră sînt mult mai grăitoare şi mai brutal dureroase decît vorbele.

Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Comentarii

  • horia  On 30 noiembrie 2009 at 11:28

    Mai binele este duşmanul binelui.
    Poate că nimic nu ilustrează mai bine această butadă decît indignările extremiştilor moralei – puriştii.

    – Cutare a ştiut dar n-a luat atitudine, ţipă ei din toţi rărunchii. Anatema! Eu – adică el, puristul – aş fi strigat, aş fi ţipat, aş fi făcut tămbălău, aş fi înfierat, m-aş fi disociat…

    Şi? cine l-ar fi crezut? Doar cei cîţiva martori ai incidentului. Pentru că lumea nu e dispusă să creadă că noua stea, în devenire, a speranţelor lor ar fi capabilă de gesturi reprobabile. Inamicii lui da, ar crede şi fără dovezi, dar nu contează. N-au credibilitate.
    Iar martorul infamiei „speranţei în devenire” devine un trădător, un vîndut, din chiar clipa în care încearcă să deschidă gura. Chiar şi dacă are dovezi. Dar atunci cînd n-are?

    Dar „amănuntele” astea n-au importanţă pentru justiţiari. Ei ştiu una şi bună: „Fiat justitia, et pereat mundus”.
    Poate că în lumea lor ideală, simplistă, aşa s-o fi făcînd dreptate. Dar în lumea noastră, reală, complexă, vie, intransigenţa e calea sigură de golire a conţinutului oricărei valori: morale, religioase, umane.

    „Fiat justitia, et pereat mundus”.
    Atîta doar că după dictonul ăsta pier mai întîi martorii. Făptuitorul, adevăratul vinovat, „speranţa neîntinată”, escrocul, mai mult nici nu-şi doreşte.

    şI atunci, al cui joc îl fac puriştii?

    • conumishu  On 30 noiembrie 2009 at 19:32

      În noua calitate de „purist”, că justiţiar eram de mult, declar aproape solemn (o clipă doar, să-mi suflu nasul) că atît PDiştii cît şi PNLiştii, printre ei mahări de partid şi viitori mahări peste ţară, care au fost martori la mizerie, sînt nişte jigodii.

      Nu ştiu ce joc fac „puriştii”, nu ştiu pe unde se întîlnesc ei să pună ţara la cale, dar ştiu ce joc scîrbos fac impurii de la PNL, acelaşi care le-a permis să conducă prost o guvernare proastă pentru ţară, în cîrdăşie perfectă cu UDMR. Formulă care se regăseşte acum, cu PSD vioara a doua, cel puţin deocamdată.

      Oameni lipsiţi de onoare.

      Poate şi din acest motiv alegerile prezidenţiale au fost transformate într-o tîrguire pentru guvern. Să ascundă pe cît se poate mizeria de acum 5 ani. La prezidenţiale e simplu, mai ales acum: Băsescu trebuie să plece. DAR. Băsescu nu trebuia să ajungă preşedinte, iar cei care au cunoscut dovada prin care cel bănuit a fi un caracter slab se vedea a fi ceva mult mai grav, au tăcut şi l-au ales. Sînt vinovaţi dincolo de orice dubiu şi nu au calitatea să se dea moralişti cînd au fost complici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: