Monthly Archives: August 2010

Lumea altfel

Revin cu o altă furtună pentru creiere. Marca Mircea Dogaru.

Merită urmărită înregistrarea de la cap pînă la sfîrșit. Final care nu trebuie ratat. Parol! Are de toate, toate necesare, actuale și… nu noi sub soare.

Anunțuri

Globalism

Am fost găsit, nu știu dacă și căutat, după chestia următoare

افلام بورنو

care se pare că înseamnă „filme porno” în arabă. Conform gugl. Un blog penetrant.

he, he, he

„The single biggest threat to national security is the national debt”

Mai știi, poate nu numai în America.

Apocalipsa 1553

Numărul hotărîrii Camerei Reprezentanților din Congresul american care propune spre aprobare următorul paragraf, ultimul.

Trecem, direct la concluzie, peste „motivațiile” fantastice din preambul și gargara comună din primele 3 paragrafe; textul integral se află aici.

1 (4) expresses support for Israel’s right to use
2 all means necessary to confront and eliminate nu-
3 clear threats posed by Iran, defend Israeli sov-
4 ereignty, and protect the lives and safety of the
5 Israeli people, including the use of military force if
6 no other peaceful solution can be found within a rea-
7 sonable time.

Forma de versete satanice în care se redactează textele corespunde regulilor de prelucrare computerizată. În viitor, roboțeii din carne și oase nu vor mai fi necesari.

Israelul primește aprobarea, iar administrației americane i se oferă o vagă acoperire parlamentară, care seamănă mai mult a îndemn, în anticiparea unei situații imposibil de susținut din punctul de vedere al oricăror norme de drept internațional.

Din punctul de vedere al aleșilor națiunii americane, agresiunea asupra Iranului prin intermediul Israelului poate să înceapă. SUA vor fi antrenate inevitabil în război, un război lipsit de justificare, de o periculozitate extremă pentru întreaga omenire, generator cert de consecințe foarte grave pentru toți. Nu în ultimul rînd pentru americani. Dacă, tehnic, declanșatorul unui război de agresiune – crimă capitală în dreptul internațional – va fi Israelul, căruia i se rupe de fleacuri din acestea, va rămîne pecetea rușinii: binecuvîntarea vine de la parlamentarii americani.

Povestea se numește trădare de țară. În lumea civilizată. Nu mă face să mă simt mai bine gîndul că unul dintre cei doi suzerani ai noștri are un asemenea hal de reprezentanți. Nu își merită soarta, indiferent cît de tembelizați au devenit… cetățenii.

Poate că febrilitatea e de vină pentru accidentul de helicopter din Carpați. „Calitatea” de slugi nu scutește de complicitate, mai ales pe cei avizați. Dar la cît de mult au trădat oficialii noștri interesul național românesc, probabil că politica de struț li se pare floare la ureche. La cîtă minte au și la cît de mult caracter le lipsește… ar trebui poate să li se spună că unda de șoc se simte și în nisip, la capul mic, ca să nu mai amintim despre curul mare (nici o aluzie la Nuți) lăsat liber în furtună.

Paradoxal, depindem tot mai mult de gradul de luciditate al conducătorilor militari americani. O vreme. Pînă îi va înghiți demența.

Alt Proust


nu caută timpul pierdut, ne ajută să-l pierdem

de comparat cu umorul involuntar:

„both the international community and the Afghan government hoping that this can be an example of what’s ahead in Afghanistan”