Monthly Archives: Decembrie 2010

Un ultimatum necesar

va trebui să fie dat, cît de curînd, ocupanților străini. Nu știu care ar fi modalitatea de livrare cea mai potrivită, știu doar că mesajul va trebui să fie clar, neinterpretabil: „Pînă aici v-a fost!”

Băsescu, Boc – fleacuri, marionete epuizate, cu ochi goi și mințile împrăștiate. Înlocuibili.

Orice guvernare care nu face decît ce i se comandă din străinătate, pentru ca să poată continua indefinit stoarcerea țării și a locuitorilor de către cei care s-au făcut stăpîni aici, nu merită băgată în seamă decît de către călău.

Nici un cetățean român nu trebuie să se sacrifice inutil, nu trebuie să încerce să le arate obrazul acestor slugi jegoase, nu are de ce să creadă în posibilitatea unui dialog onest cu acestea sau în schimbarea în bine prin lămurirea slugilor, prin recursul la rațiune sau apelul la apartenența comună. 

Întorci obrazul celălalt doar în fața unui om cu bun simț, în speranța că își vine în fire după un moment de rătăcire. NU tratezi cu respect niște nesimțiți, bandiți, lași. Nu te expui în fața lor, nu faci apel la sentiment, la compasiune, nu îi poți convinge apelînd la simbol sau emoție. Nu merită empatia noastră.

Nu e cazul să uităm, nici măcar pentru o clipă, că nu îi avem în față pe stăpîni, ci pe slugile lor. Nu pentru că stăpînii ar fi mai de soi, dimpotrivă. Stăpînii nu pot exista fără slugi, însă nu e deloc bine să confundăm mătrășirea slugilor cu înfrîngerea stăpînilor.

Scopul stă în eliberarea țării, nu în schimbarea setului de vechili servili. Orice om cu demnitate trebuie să încerce să-și înfrîngă resemnarea, să respingă disperarea, să aibă grijă de sine pentru că sîntem în război și e nevoie de toți cei care pot să lupte.

Nu uitați, ăștia se bucură de fiecare mort al nostru.

Anunțuri

Mă piș pe spațiul Schengen

Nu am, se înțelege, nici cea mai anemică dorință să o fac în spațiul respectiv.

Elitiștilor să nu le aud ciocul, dacă nu vor să-i bat în cap cu opera idolului lor cu gît de nagîț, facies patibular, țeastă lombroziană și minte la pachet.

Oamenilor de bun simț le cer îngăduință pentru exprimare, cred însă că nu merită pierdut timpul cu a mia diversiune stupidă, iar eu nu mai accept, nici în glumă, să fiu pus la colț de jigodiile globaliste, întîi cu consiliul Europei, pe urmă cu intrarea în NATO, în UE, cu reformele ticăloase, cu inspecțiile tuturor jegoșilor, cu modelele de moralitate macoveică, de teroriștii culturali neokominterniști și criptociaiști, de idioții din noua clasă politică, uninominalizată pînă la ultimul neuron dedicat cauzei. Nici ei nu știu care.

E foarte greu să fii liber, dar e tare ușor să nu fii bou (la figurat). Care, animalul (toată stima!), după cum știm, produce o urmă specifică pe pămînt, în spațiul fizic, prin expulzarea conținutului vezicii sale de bou. Similară în coerență cu traiectoria tuturor mestecătorilor de vînt pe teme degeaba.

UEuropa lui pește.

Coasta de Fildeș – Noua Ordine Mondială (serie nouă)

Au avut loc niște alegeri dubioase, alesul străinilor a cîștigat suspect, strîns. Fostul președinte, candidat și el, a fost însă desemnat cîștigător de curtea constituțională de acolo după ce aceasta a anulat rezultatele – pentru fraudă – din cîteva zone unde cîștigase omul francezilor (ca să o scurtăm; francezii fiind cel mai bine împlîntați). Omul francezilor fusese desemnat cîștigător de biroul electoral. Încă un element de care trebuie ținut cont, primul ministru ivorian și-a depus demisia către omul francezilor care l-a numit imediat la loc.

Fostul președinte (și actualul – după curtea constituțională) s-a mișcat repede, are sprijinul armatei și vrea ca străinii care s-au amestecat în toată povestea să se care. Inclusiv cei care se ascund sub sigla ONU.

Pînă aici nimic ieșit din comun. Noutatea stă în rolul absolut ticălos pe care îl joacă ONU. Trupele sub egida ONU, detașate acolo să supravegheze un fel de armistițiu, după ce băștinașii se bătuseră între ei, în urmă cu cîțiva ani, se comportă ca o armată de ocupație, iar secretarul general al ONU se pronunță fără perdea în favoarea omului francezilor. Care e păzit pe față de trupele ONU și poate astfel să organizeze mișcări de protest, să formeze un fel de guvern, să încerce să ocupe televiziunea de acolo (gargara fiind arma supremă, după cum cunoaștem).

Adică, dincolo de orice competență recunoscută, ONU își permite să se amestece în politica internă a unui stat suveran. 

„Revoluțiile” portocalii încă mai păstrau aparența unei dorințe populare aflată în spatele mitingiștilor de piață cu cort. Pierdeau la urne, dar insistau prin violență pasivă pînă ce partea adversă ceda. Lucrurile păreau astfel că se întîmplă în urma manifestării unei voințe interne.

Episodul ivorian pare, dimpotrivă, să marcheze o nouă etapă pe calea desființării statelor suverane, după ce, tot în Africa, în urmă cu aproape 20 de ani, se inaugura „dreptul la ingerință” pe așa zise motive umanitare, în Somalia. Campion vocal atunci era un oarecare Kouchner, devenit mai tîrziu gauleiter peste provincia Kosovo, ruptă ulterior din teritoriul Serbiei. Ministru de externe al Franței pînă mai ieri.

De ce Africa? Pentru că nu prea interesează pe nimeni ce se întîmplă acolo, se pot crea precedentele cele mai sfidătoare cu prea puțină opoziție.

Nu știu și nu mă interesează cine a cîștigat cu adevărat alegerile. Nu cred o vorbă din propaganda occidentală, cum nu cred că președintele local nu și-a tras partea lui, dacă s-a putut. Știu precis că îi oftică pe francezi pentru că nu le-a suflat în cur cu zelul necesar. Știu că alesul occidental (omul francezilor) a jucat pe cartea diferențelor etnice, bazîndu-se pe partea din țară de etnie diferită. Mai ales, știu că nu e treaba ONU, a francezilor sau a altora din afară. Statul ivorian e așa cum e (grație și colonialismului care a trasat granițele după gustul metropolelor), ce se întîmplă în interiorul său îi privește pe localnici. ONU nu are voie să se amestece, să aleagă cui ține partea, să refuze să-și retragă trupele.

Boala care a cuprins toate instituțiile internaționale a ajuns în fază terminală. Ideal ar fi să termine exact instituțiile globalismului. Pot spera, nu pentru că nu aș vedea forța brutală pe care se bazează ciuma globalistă ci pentru că viitorul nu iese niciodată precum îl pregătesc  antioamenii ăștia.

Rîde ciob de oală spartă

Din seria Wikileaks Guerillero, link-ul spre un articol în care se regăsește cu putere senzația de ridicol emanată din documentele „diplomației” americane. Cînd jena pentru cel care se comportă precum o face guvernul american depășește frica față de acțiunile agresive și potențialul distructiv, atunci avem un semn sigur că declinul a început.

U.S. Pot Assesses Chinese Kettle

 China is not only an “aggressive and pernicious economic competitor.”  It also has “no morals.” Not only that, but “China is not in Africa for altruistic reasons.” Unlike the United States, which “will continue to push democracy and capitalism,” what the Chinese promote is “authoritarian capitalism.”

Cu alte cuvinteLOL !

Cretinizarea franțuzimii

Remarcă: nu a francezilor, nimeni nu îi mai privește altfel decît ca pe o grămadă, de preferință ordonată, dar se poate și mai dezlînat, ca la rugby. Completare: franțuzimea se poate înlocui cu nemțimea, ungurimea sau chiar (și iar vai!) cu românimea.

Va ninge iar în Franța. Mobilizare, scrîșnet, prefecți chemați la ședință, prim-ministru șters, à la Boc, care trebuie să se dea coios pentru a umple televiziunile cu nimicul din ce în ce mai lat și mai stupid. S-au facut de rușine acum vreo săptămînă, o zăpadă de 10 cm i-a terminat, prin punctele esențiale și de fațadă, cocoșul zgribulit se înfoiază acum.

Doar o coincidență, ca moment, altfel totul merge după plan, asigurările au anunțat creșterea primelor cu pînă la 8% din cauză de pregătire pentru calamitățile naturale. Să nu le rupi gura? Asigurată sau nu.

Nu insist. Există lucruri interesante și serioase despre care nu ajung să scriu, drama franțuzimii (etc.) față cu omătul e penibilă. Des minables. Poate că așa le place, țarc cu show. Mai ales cînd ninge.

Wikileaks guerillero (2): Nebunie imperială

Demențială telegrama (categorisită la secret) din iunie 2009, semnată Clinton (ce-mi place stilul SSist: Taubman, Clinton; asprime, taică, rigoare).

E prea lungă, am să văd eu cum fac. Plicticoasă, dar cu răbdare se pot extrage semnificații importante.

SUA sînt bolnave de controlită, e clar. Comportamentul mașinăriei birocratice a devenit patologic. Cred că un psiholog ar pune un diagnostic bunicel numai din lectura (mega)telegramei respective. Semnată ea Clinton, dar boala e mai veche, după cum se vede din monstruozitatea – ca dimensiuni – aparatului spionajo-diplomatic (nici nu mai fac distincție între cele două componente).

Pun aici un link, nu știu cît supraviețuiește:

Reporting and collection needs: Romania

Recunosc că m-a surprins un pic grija clintonistă pentru tendințele care s-ar putea forma în interiorul Eurupei ueiste și care ar putea contesta rolul de lider al SUA, dar, citit cu atenție, se vede că spaima se referă la actori naționali nu la birocrația bruxellotă.

De citit

Anyone who doubts the unmitigated evil of the US government and its international enablers has only to look at the disgraceful persecution of Julian Assange to see Washington’s brazen malevolence in full flower. As the WikiLeaks web site continues to release daily examples of US incompetence, bullying, venality, and corruption, the response from the Imperial City has been a coordinated campaign of lies, smears, and what can only be described as utter filth.

This outpouring of satanic bile has been disgorged onto the front pages of the world’s newspapers in retaliation for the “crime” of revealing the everyday machinations and cynical maneuverings of the US government as it rampages, loots, and murders its way across the face of the earth. In doing so, Assange and WikiLeaks have violated the first principle of the new world order, which is that they (the governments of the world) have every right to know what we’re saying in the privacy of our own homes: in our emails, our phone conversations, and anywhere else we (falsely) believe we’re free from prying eyes and ears. However, we have no right to know what they are doing, in our name – with our tax dollars – and to believe otherwise is “treason.”
( Julian Assange in the Honey Trap – Justin Raimondo )

Așa începe un articol scris cu forța adevărului în spate, dur, fără mofturile clișeu cu care sînt împănate și scrisul și vorba în zilele noastre. Cam așa trebuie tratată mafia care nu-și mai vede de mult lungul nasului, cam așa trebuie plesnită peste bot adunătura de neoameni lacomi, proști, ticăloși, banda de jefuitori fără frontiere și fără măsură. Ca să nu mai amintim cît de grețos de antipatici sînt, cu madam Hillary a lor cu tot.

Nu e de ajuns, lumea se prăvale într-o micime egoistă, sinucigașă, ghidată din umbră și prin megafon, cu fiecare pentru sine ca regulă de respectat atît timp cît nu se apasă pe butonul de comportament de turmă. Prizonieri într-o lume care te face să-ți construiești singur gratiile, dinăuntrul tău. Un sanatoriu de bolnavi reali cu boli închipuite, la porțile căruia ne încolonăm disciplinați, cu iluzia că mișcarea browniană în care ne complacem docili (dar nefericiți) ar avea alt sens decît să definească parametrii globali ai sistemului.

Mafia globalistă: modus operandi

Saturday December 4, 2010

WIKILEAKS PRESS RELEASE

Yesterday, PayPal, the US based internet banking giant, froze the public donations of whistleblowing publication WikiLeaks. WikiLeaks is entirely supported by donations from the general public, most of which come via PayPal. PayPal issued a concurrent press release saying that it had „permanently suspended” the WikiLeaks account, which is operated by the German charity WHS, under its charter to support the distribution of knowledge.

Although WikiLeaks has been victorious in all its court proceedings, and there are no pending proceedings, PayPal claims „our payment service cannot be used for any activities that encourage, promote, facilitate or instruct others to engage in illegal activity.”

WikiLeaks editor, Julian Assange, stated that „What we are seeing here are dangerous moves towards a digital McCarthyism. These actions, and the others like it, are not the result of a legal process, but rather, are a result of fear of falling out of favor with Washington.”

The move comes after several similar attacks this week, starting with the removal of WikiLeaks’ Amazon.com servers after interference by US Senator Lieberman & the Department of Homeland Security. Lieberman called for „[A]ny other company or organization that is hosting WikiLeaks to immediately terminate its relationship with them,”. On Thursday the Callifornia company EveryDNS severed its connections with WikiLeaks after it said it suffered massive, illegal, denial of service attacks on its infrastructure by unknown entities. On Friday, the Library of Congress censored connections to WikLeaks.

PayPal is not the first payment processor to bow to U.S. pressure. Back on August 13, 2010, just one week after the release of the WikiLeaks „Afghan War Dairies”, Moneybookers, also suspend WikiLeaks ability to collect donations, stating that, „[F]ollowing recent publicity [The Afghan War Diaries] and the subsequently [sic] addition of the WikiLeaks entity to blacklists in Australia and watchlists in the USA, we have terminated the business relationship”

WikiLeaks stated that the PayPal account suspension was serious. „The vast majority of our donations come through this account. We can still accept bank transfers, cheques and some credit cards. If you support our work, right now is the time to support us through these another means.”

On Wednesday, two days before the asset freeze, WikiLeaks Editor in Chief also stated in a widely reported Forbes cover story that WikiLeaks would expose tens of thousands of files relating to abusive practices in US financial institutions.
( http://213.251.145.96/articles/2010/PayPal-freezes-WikiLeaks-donations.html )

––

Link-urile au probabil viață scurtă, împuțiții planetari par deciși să vîneze persoanele, să blocheze și accesul la informație și canalele de finanțare a organizației. Complicitățile vinovate ale furnizorilor de servicii internet sau intermediarilor îmbuibați de tip PayPal merită arătate. Nu de frică fac ce fac, să fim serioși, ci de ticăloși. Realmente ar trebui curățată planeta de furnizorii ăștia „de servicii” care numai cu condicuța în gură stau.

––

Ron Paul :  “In a free society we’re supposed to know the truth. In a society where truth becomes treason, then we’re in big trouble. And now, people who are revealing the truth are getting into trouble for it.”  ( http://www.politico.com/news/stories/1210/45930.html#ixzz17BR1FYEe )

Wikileaks guerillero (1)

Viewing cable 06BUCHAREST576, ADOPTIONS: ROMANIA OFFICIALLY REJECTS ALL PENDING

If you are new to these pages, please read an introduction on the structure of a cable as well as how to discuss them with others. See also the FAQs
Reference ID Created Released Classification Origin
06BUCHAREST576 2006-04-05 16:04 2010-11-30 16:04 CONFIDENTIAL Embassy Bucharest

VZCZCXRO3212
PP RUEHFL RUEHKW RUEHLA RUEHROV RUEHSR
DE RUEHBM #0576 0951604
ZNY CCCCC ZZH
P 051604Z APR 06
FM AMEMBASSY BUCHAREST
TO RUEHC/SECSTATE WASHDC PRIORITY 4119
INFO RUEHZL/EUROPEAN POLITICAL COLLECTIVE
RUEHTV/AMEMBASSY TEL AVIV 2190

C O N F I D E N T I A L BUCHAREST 000576 

SIPDIS 

SIPDIS 

DEPARTMENT FOR EUR/NCE BILL SILKWORTH; 
AND CA/OCS/CI CHRIS LAMORA AND SCOTT BOSWELL 

E.O. 12958: DECL: 04/05/2026 
TAGS: CASC PREL PGOV PHUM RO
SUBJECT: ADOPTIONS: ROMANIA OFFICIALLY REJECTS ALL PENDING 
INTERCOUNTRY ADOPTION CASES 

REF: A) BUCHAREST 0536 B) 2005 BUCHAREST 2550 

Classified By: DCM Mark Taplin, Reasons 1.4 (b) and (d) 

¶1. (U) On April 5, Embassy received by mail a letter from 
Theodora Bertzi, Secretary of State for the Government of 
Romania,s (GOR) Romanian Office for Adoptions (ROA), dated 
March 29 and including the final report of the GOR Working 
Group established in June 2005 to audit pending petitions by 
foreign families to adopt Romanian orphans and abandoned 
children. Post has faxed the letter to EUR/NCE and CA/OCS/CI. 

¶2. (U) The report shows that none of the 1,092 children 
identified in the pending petitions will be available for 
inter-country adoption, ostensibly for the following reasons: 

-- 41 reintegrated into biological family 

-- 12 integrated within extended family 

-- 227 adopted by Romanian families 

-- 17 adopted by other foreign families by the rules of the 
adoption moratorium (2001-04) 

-- 8 under legal guardianship in Romania 

-- 12 reached or will soon reach age 18 

-- 47 petitioned after a February 6, 2004 emergency ordinance 
suspended even exceptional approval of intercountry adoptions 
during the moratorium 

-- 2 died 

-- 6 not found in GOR,s database of orphans or abandoned 
children 

-- 90 had petitions withdrawn by the foreign families (1 from 
the U.S.) 

-- 132 in process of final domestic adoption 

-- 415 not adoptable, protected within substitutive (sic) 
families 

-- 83 not adoptable, placed in the protection system (their 
biological family did not consent to adoption before Court or 
the Court did not approve the opening of the domestic 
adoption procedure). 

¶3. (C) Comment: The Working Group had been expected to issue 
its report by the end of March, and Bertzi had announced 
publicly in December 2005 that none of the cases would be 
approved for inter-country adoption. However, the utterly 
non-transparent process of the Working Group and the opaque 
quality of the report suggest some of the children may in 
fact remain in non-permanent situations in which their 
welfare is not being adequately protected. Post believes we 
should continue to press the GOR to open up the Working 
Group,s "conclusions" for a transparent, objective 
international review and to establish a legal framework that 
would allow inter-country adoption for appropriate pending 
cases. We will provide Department with our updated 
recommendations soon. End comment. 

TAUBMAN

Hoitarii

Observ, plin de furie, că, de la o vreme, ori de cîte ori dispare în noaptea veşniciei un scriitor român de prestigiu, imediat, din deşertul gîndirii se ridică doi, trei sau patru vulturi hoitari care se reped să-i smulgă celui dispărut orice urmă de virtute sau talent.

Am în minte două cazuri care m-au cutremurat: valul de insulte azvîrlit din prăpastia urii asupra criticului Mihai Ungheanu, avîndu-l ca autor pe Vladimir Tismăneanu, precum şi vîrtejul de isterie barbară dezlănţuit la TVR 1 de Andrei Cornea împotriva lui Adrian Păunescu. Ţin să precizez că n-am schimbat în viaţa mea o vorbă cu domnii mai sus-pomeniţi. Nu-i duşmănesc, nu-i preţuiesc, iar pînă acum mi-erau total indiferenţi.

I-am privit uluit cum împroşcau cu bale de turbare pe aceşti colegi ai mei, pe care i-am iubit o viaţă întreagă, şi mă opresc astăzi o clipă să-i întreb pe cei doi ticăloşi: Cum de îndrăzniţi să ne înjuraţi morţii, chiar în ziua cînd îi ducem la groapă? De unde această pornire imbecilă de a ne spurca izvoarele? Poftei voastre scelerate de a ne însîngera zilele cînd ne e sufletul cernit, mă simt dator să îi răspund cu aceeaşi vehemenţă. Sînteţi doi provocatori de duzină, două jerpelituri. Să ne înţelegem, aveţi tot dreptul să nu vă placă ce au scris Mihai Ungheanu sau Adrian Păunescu – gusturile nu se discută, nu se amendează – dar sînteţi de-a dreptul ticăloşi cînd voi, fiii unor torţionari comunişti, veniţi şi îi acuzaţi pe prietenii noştri dispăruţi că fac parte din şirul marilor vinovaţi care au întronat şi slujit dictatura stalinistă în România.

Să tragem răbojul din grindă şi să socotim: tatăl dumitale, domnule Vladimir Tismăneanu, cunoscut sub numele de Leon Tismineţchi, zis Ciungul, a fost agent KGB de cînd a dat în pămînt şi pînă a murit. Stabilit în România după 23 august 1944, el raporta periodic Ambasadei sovietice tot ceea ce se întîmpla în cadrul CC al PCR. La cererea expresă a lui Gheorghiu-Dej, Hruşciov a aprobat să fie eliminat din cadrele activului de conducere. A fost trecut lucrător la Editura Politică, sub conducerea lui Walter Roman, unde a tradus, sînt dator s-o spun, în chip excelent, operele lui Vladimir Ilici Lenin. Ani lungi m-am delectat cu scăpărătoarele lui întorsături de fraze. Reproduc din memorie o misivă a lui Lenin către un secretar PCUS de gubernie: „Stimate tovarăşe N, pentru victoria revoluţiei, împuşcă-i imediat pe toţi culacii din gubernie, pe toţi ţăranii mijlocaşi şi pe şovăielnici”. Acest şi adverbial îi dă şi astăzi emoţii calofilului care sînt. Pe cînd tatăl tău se străduia să ne pună sub ochi asemenea „opere”, tatăl lui Mihai Ungheanu ara pămîntul în arida cîmpie a Bărăganului. N-a fost membru al PCR, dar, se înţelege de la sine, el a impus comunismul în România.

Şi acum între noi, domnule Andrei Cornea. Vreau să te învăţ o rugăciune musulmană. Iat-o: Dă-mi, Doamne, să ştiu multe, dar să nu trec prin toate. Dar nu! Tu, balaure filozof (cu s sau cu z, nu ştiu cum îţi convine?), vrei să treci de-a curmezişul prin toate şanţurile.

Adrian Păunescu este, după părerea mea, un poet excepţional. Uneori, cu aspre scăderi. Dar nu asta mi s-a părut că te interesează pe dumneata, ci faptul că, în timpul comunismului (adică în timpul vieţii noastre!), a scris cînd n-a avut încotro şi versuri închinate regimului pe care atît de mult îl urăşti, încît îmi vine să cred că eu, şi nu dumneata, sînt fiul lui Paul Cornea, fost secretar al CC al UTC între 1948 şi 1954. Domnul Paul Cornea, pentru cultura căruia nutresc un deosebit respect, era în acei ani legătura directă a tuturor organizaţiilor de tineret cu următorii tovarăşi din conducerea superioară: Ioşka Chişinevski, Leonte Răutu şi Ofelia Manole.

Chişinevski a fost poate cel mai mare ticălos dintre toţi comuniştii care au pus pingeaua pe grumazul ţării ăsteia. Răutu nu lăsa să mişte nici frunza, nici ramul şi nici un vers din Eminescu. Iar Ofelia Manole… ei, tovarăşa Ofelia Manole, secretară de partid a Comitetului regional Bucureşti, a fost cea mai sumbră ticăloasă care a trecut pe Bulevardul Magheru. Bătrînii scriitori pe care i-am cunoscut şi care mi-au rămas în inimă ca mari maeştri preferau să ajungă în Piaţa Unirii ocolind pe la Giurgiu decît să dea ochii cu tovarăşa Manole. Cred că nici Elena Ceauşescu n-a reuşit decît arareori s-o egaleze pe tovarăşa Manole. Cu toţii au răsuflat uşuraţi în ziua cînd un soldat, îndrăgostit de nepoata tovarăşei, a introdus două rafale de gloanţe în inima ei iubitoare de literatură, pe motiv că i-a refuzat mîna nepoatei sale. Dacă ai şti ce jale a fost în Bucureşti, şi acum sînt oameni care lăcrimează!

În anul 1948, cînd tatăl dumitale ţinea o strînsă legătură cu corifeii comunismului românesc, învăţătorul Constantin Păunescu, din comuna Bârca, judeţul Dolj, intra în închisoare pentru ani lungi şi grei fiindcă fusese membru al Partidului Liberal. Nu ştiu dacă veniseşi pe lume, dar tocmai în anul acela (ca să vezi brodeală!) marele George Călinescu era dat afară de la catedra pe care o deţinea la Universitate şi în locul lui era numit un dentist, un tinichigiu (bine-a zis psalmistul mai anul trecut că şi azi avem nevoie de tinichigii şi chelneri), răspunzînd la numele de Ion Vitner, şi care-l avea asistent – ţin’te bine, neică! – pe tovarăşul Paul Cornea. Buldozere, progres şi luptă pentru ridicarea României pe noi culmi. Călinescu nu s-a mai întors niciodată la catedră. Nea Costică Păunescu s-a întors acasă ca să moară. Iar Adrian, fiul său, trebuie să plătească în eternitate pentru faptul că nea Costică a ales greşit: în loc să se ţină de pulpana roşie a lui Papaşa, credea în Brătieni şi în I.G. Duca.

Cînd mor scriitori ca Ungheanu şi Păunescu, neamul românesc simte că i se rup un braţ, un rîu sau un codru. Norocul acestui pămînt este că în aceeaşi noapte, undeva într-un sat sau într-un oraş, la apus de lună sau la răsărit de soare, se naşte un alt soldat care să acopere tranşeea rămasă goală.

  FĂNUŞ NEAGU
( Jurnalul Național 27 noiembrie 2010 )

Maimuțoiul a fugit din țară de ziua națională.

De ce nu rămîne pe afară de tot? Ar putea să-l viziteze și să-l informeze cu acuratețe Tismăneanu și Cornea, mari iubitori de țară, orice țară. Lăzăroiu i-ar scrie memoriile după dictare, cînd nu îl bărbierește și nu îi face pedichiura, C. Avramescu ar putea duce plosca, Boc s-ar putea măsura zilnic cu el pentru ridicarea moralului, Udrea… ah, Udrea

Patriciu ar plăti cheltuielile.