Sinuciderea PSD

Nu am nici o urmă de regret, bineînțeles. Oricare din componentele triadei care formează establișmentul politic românesc, nu merită oboseala. Nici măcar pentru oamenii de valoare ce altădată au făcut parte din partid. Unii poate se mai află și azi pe acolo, obosiți sau pe linie moartă, lipsiți de interes. De înțeles. Avantajul trecerii timpului stă în ușurința cu care se pot separa oamenii de magmă, efortul individual de bruiajul de mușuroi. Sau intenția pozitivă, uneori neconcretizată, de conformismul abject al supunerii necondiționate.

Altădată aș fi crezut că e o greșeală stupidă să te lași dus în siajul penelist, partidul intrigilor penibile. Acum doar constat, înțelegînd bine că pesediștilor de partid nu le pasă. Și-au cîștigat dreptul de a fi acceptați în triadă, au ștampila de validare din exterior, devine secundară dorința de a deține mai multe locuri la masă prin comparație cu certitudinea că nu va încerca nimeni să le tragă scaunul de sub fund.

Oricît de dificil ar fi, salvarea României se va întîmpla în ciuda aparatelor de partid. Stratul partidelor acceptate, furnizor de cadre pentru instituții politice și nu numai, filtru pentru verificarea obedienței față de sistem, nu înseamnă decît un alt strat de țesut mort. Poți avea carnet de partid, dacă ești român nu dai doi bani pe viermuială, îți astupi nasul și treci printre. Calea nu e întotdeauna o excursie prin peisaje idilice.

PSD-ul respectuos regalist a devenit comic. Cred că a reușit (mă rog, geniile de pe acolo) să deschidă ochii pentru încă un grup de oameni care își mai făceau iluzii cu privire la partidul respectiv ca un loc în care, în ciuda cozilor de topor, se mai păstra o urmă de coerență politică respectuoasă de țară.

Un partid definitiv interschimbabil cu oricare dintre celelalte două. Poate nici nu e un lucru rău, acum toate sînt egal penetrabile și oferă o protecție egală. Penetrabile pentru cei care vor dori să recupereze țara pentru români, de penetratori din ceilalți, „reformiști” și „europeni” cu trabuc, ieftini agenți globaliști, nu vor duce lipsă.

Nimeni nu poate ști dacă vor mai exista alegeri peste 1 an, prăbușirea catastrofică a UE se poate petrece de la o lună la alta (săptămîna asta chiar de la o zi la alta), sau ce fel de alegeri vor fi. Dacă se screme un acord-amînare cît de cît nepueril zilele astea, probabil cele 3 partide vor prinde alegerile, ultimele înainte de colapsul care nu va mai întîrzia încă 4 ani după aceea.

Ce vor face bramburiștii, indiferent ce combinație se alege sau se încheagă după ? Nimic. Pentru că nu vor ieși din rînd. Să-i plîng pentru că sînt orbi și nu au intuiția necesară să se poziționeze cu bătaie (ceva) mai lungă ? Nu, o merită. Creșterea și decăderea. Dacă n-au învățat la fel de bine ca alții lecția cameleonismului, lasă-i să se piardă în colbul veșnicei fanfaronade peneliste.

Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: