Monthly Archives: Aprilie 2014

mai schimbăm registrul
(nu și preferințele)

În clar

Conform cretinului (penelist și ăsta, incredibil!) Elvis Săft(ic)oiu, dacă ești eurosceptic, adică împotriva monstrului UE, atunci ești extremist și pro-rus.

Nu prea înțeleg de ce ar fi bine să fii pro-UE, dar e rău să fii pro-rus, care e diferența, dacă tot nu ești pro-România ? Poanta e că, în cazul Ucrainei, și din motive de logică a interesului național, nu ueist, și pentru că nu sînt cretin sau jigodie ca orice lefegiu sorosist, țin cu Rusia. Oftică-te Săftache pînă îți cad neuronii în fălci.

Interesul Rusiei în Ucraina e limpede, dreptul lor de a nu lăsa acest stat artificial, care deține teritorii românești, by the way, să ajungă sub controlul NATO nu poate fi contestat decît în logica imperială globalistă.

Precedentul Kosovo, ambîț 100% occidental, vine acum, după lovitura de stat occidentală de la Kiev, să ne bîntuie amenințător. Pericolul din Ardeal nu vine de la ruși, nu a fost alimentat de ruși, iar presiunile anti-românești spre autonomie vin de la UE, nu de la ruși. Văd că după anexarea peninsulei Crimeea virulența separatismului udemerist nu a scăzut, dimpotrivă, au mai avut loc și niște alegeri neprietenoase dpv al UE în Ungaria, totuși nu se vede niciun semn dinspre UE care să pună stavilă pretențiilor ungurești. Cică Ungaria lui Orban ar fi prietena lui Putin. Cu atît mai mult, de ce permite UE cea antirusă ca tot integritatea României să fie amenințată, dacă Ungaria e coloana a 5-a a rușilor ? Prostii propagandistice sorosiste, bineînțeles. Bune pentru deturnarea atenției.

Dacă replica Rusiei în Ucraina servește României, măcar din dorința americană de a nu avea probleme pe plan militar, atunci am cam avea interes să nu se rezolve criza prea curînd. Nici prea caldă nici prea rece.

Rep. Moldova fără Transnistria se apropie mai mult ca oricînd de unirea cu România, iar ticăloșii sorosisti nu mai pot invoca cu aceeași neagră ură antinațională „necesitatea” federalizarii, dacă tot nu mai pot opri procesul. De ce m-aș simți eu trădător și nu o caricatură ca Săftică, de ce ar fi poziția mea extremistă, dacă doresc revenirea teritoriului românesc de dincolo de Prut la țara mamă, în schimb toți ongiștii pro-UE, care de 2 decenii fac tot ce pot să împiedice reîntregirea teritorială, sînt valabili ?

Interesele UE, Americii, NATO, bancherimii, Ungariei, Rusiei, Chinei, marțienilor sînt secundare celor românești, dacă ești român. După hahalere ca ăsta, ar trebui să mă dau de ceasul morții pentru proptirea agenturii occidentale instalate, așa cum a fost instalată, la Kiev, să mă fac că nu văd ce specimene sînt, să-i curăț din oficiu de toate păcatele,  să apăr integritatea teritorială a unei invenții de stat, ostil României de altfel, și să fiu gata să lupt cu rusul, dar nu pentru a lua ce-i al meu, nuuu, pentru poftele UEiei…

Nu înțeleg de ce ar trebui să mă las înjurat pentru că nu gîndesc ca o slugă de-a străinilor, proastă și mincinosă. Nu înțeleg și nici nu accept.

Russian President Vladimir Putin has acknowledged that Russian troops were present in Crimea before the referendum and argued that was necessary to let Crimeans make the choice on the future of the region.

The armed men in military uniform without insignia, dubbed “the little green men” or “the polite people,” who were present in Crimea before and during the referendum there, were Russian troops, Vladimir Putin acknowledged speaking at a Q&A session with on Thursday. The president said he never concealed the fact from his foreign counterparts, and explained to them that it was the only way to ensure the referendum on the region’s status would be carried out peacefully.

Crimean self-defense forces were of course backed by Russian servicemen,” Putin said. “They acted very appropriately, but as I’ve already said decisively and professionally.”

Am subliniat partea interesantă.

Armata ucrainiană nu prea vrea să tragă în rebeli. Cînd nu trece de partea lor. Cum era de așteptat și cum a fost anticipat de unii, alții. Poate și săptămîna mare joacă un rol aici, putem spera.

Normal, alți alții se oftică. Din dragoste de oameni, neîndoios. Oameni rămași vii, de o parte și de alta.

Departe de a se fi încheiat, criza provocată de slugile bancherilor arată că se poate fără carnagiu, desigur în circumstanțe diferite de cele de prin Siria, Libia, Irak (lista cu masacrabili poate fi foarte lungă). Nici occidentalii nu sînt chiar atît de grăbiți să precipite lucrurile (ar putea, e ușor să pui la cale cîteva operațiuni care să se lase cu morți și distrugeri). Nebunia bancherimii & co nu trebuie însă subestimată.

Ce va fi vom mai vedea, patimile omenirii sînt departe de a se fi sfîrșit.

Nori negri

În următoarele 24 de ore Băsescu ar trebui demis.

Ce face Băsescu acum arată ca o tentativă de răsturnare a ordinii constituționale printr-un atac deschis la adresa parlamentului României. În mod normal, parlamentul ar trebui să se întrunească de urgență și să-l demită (nu să-l suspende).

Se explică astfel comportamentul aberant al lui Crin Antonescu, cel care, împreună cu ciudata aglomerare penelistă, care parcă aționează sub hipnoză, încearcă să camufleze tentativa de lovitură de stat într-o simplă răsturnare de guvern. Nu. Cînd cataloghezi majoritatea parlamentară drept „haită”, lucrurile sînt clare, ținta este parlamentul ca instituție.

În mod evident, în spatele acțiunii concertate a celor doi se află interese străine. Putem ghici care, sau măcar cu ce model seamănă – cel italian.

Comportamentul lui Băsescu ar putea fi confundat cu cel al unui nebun, individul are ieșiri cu adevărat delirante, însă metoda după care acționează prezintă mult prea multă coerență.

E grav. Ne aflăm, după mine, în fața unei situații similare celei din Grecia și din Italia, țări care au fost puse direct sub tutelă exact prin sabotarea și anularea în fapt a funcționării parlamentelor naționale.

UEa imperial-sorosistă pîrîie din încheieturi. În țări importante ale Europei valul anti-ueist crește. Globaliștii intră în turbare și se agață cu ură de țări mai mici, mai ușor de atacat, țări în care mișcarea anti-UE nu s-a organizat încă. Ce vedem noi în România, oricît de mizerabil exotic se manifestă așa-zisul președinte, nu reprezintă decît vîrful iceberg-ului.

Crinul e dement !?

!?

Franța lui El Blancos

Cocoșelul erectat

Acum am aflat originea giumbixului. Vine de la gali. Ne-am lămurit după ce l-am văzut manifestîndu-se pe monsieur ambasadorix de la Parix. Nu putem anula ipoteza unei posibile corciri cu ceva apucături țigănix, mais passons.

După stupidele premii ale măcelarului, pretext pentru a pocni din biciul antiromânesc, acum se ridică vlaga și într-o maimuțică secundară, un fel de a 5-a roată la căruță, unul care ar fi cică ambasadorix al Franței pe aici. Vai, ce bună e DNA, vai, ce bună e ANI ! Giumbixul respectiv, știți tipul, încap doi într-un fotoliu, demonstrează cît de important e să te apere pronia de prieteni.

Se cunoaște aducerea la ordine a Franței sub ultimii doi complexați, disons misterios cocoțați în fotoliul prezidenților de la républix (imaginea giumbix se insinuează din nou). Ar fi o naivitate, totuși, să credem că atitudinea Franței față de România e dictată doar de subordonarea acesteia față de americani sau de anumite preferințe politice. Nu, francezul are felia lui din tortul colonial și are tot la fel de multă nevoie ca americanul de unelte politice și instituționale prin care să țină băștinașul sub control. Ca să-l slugărească pe el, evident.

Se reconfirmă că domnia judecătorilor și, în sens mai larg, domnia celor nealeși se dovedește periculoasă și înjositoare.

Segmente ale puterii judiciare, instituții care se comportă ca un stat în stat, foarte bine numite agenții (nu știu de ce nu se folosește direct sinonimul), ong-uri care bruiază sistematic legătura cetățeanului cu aleșii săi și virusează procesul generării legilor, segmente ale sistemului de educație  folosite pentru a propaga o ideologie unică, grupurile de uzurpatori care se pretind modele intelectuale, împachetate apoi într-un aluat diform, botezat societate civilă, care îi împinge în atenția publică, prin complicitatea mass-media, cu singurul scop de a monopoliza discursul public pe teme alese din afară, toate aceste componente ale sistemului de dominație străin au în comun nereprezentativitatea.

Mesajul cocoșelului nu e important. De fapt e un merde inept. La fel ca premiile măcelarului, inventate pentru a trimite același tip de mesaj. Atît alegerea temelor de laudă, cît și a persoanelor, purtătoare de virtuți perfect invizibile unui om normal, dar militante-simbol pentru cauzele selectate, reflectă dorința stăpînului străin, poruncă la care plebea trebuie să se închine (rezum: supremația biciului judiciar, vinovăția indusă, superioritatea aleșilor societății civile, mass-mediotismul ca adevăr, feminixmul și ecologixmul). Giumbixul francez a completat lista cu neo-inchiziția giumbixului local, mai degrabă dintr-o manifestare de furie în urma unor înfrîngeri mici, dar semnificative, suferite în ultima perioadă.

La sens-tu qui se glisse dans ton… !? Mult mai tare ca butonașul tău zbîrlit. Ai dat chix, giumbix. Vas-t’en învîrtindu-te !
Ce a ajuns și biata Franță !

Premiile Măcelarului

Duane Butcher, locțiitor de gauleiter pentru România, a dat premiile moftului curajos următoarelor femei românce :

„Pe lângă procurorul-şef al DNA Laura Codruța Kovesi, au mai fost premiate istoricul Lya Benjamin, pentru dezvăluirile privind Holocaustul din România, poeta şi dizidenta Ana Blandiana, reporterul de investigaţii Ondine Gherghuţ, comisarul şef de poliţie Viorica Marincaş, prima femeie numită şef al unui inspectorat judeţean de poliţie, şi ecologista Felicia Ienculescu-Popovici.”

Comentarii minore. Limbile bălos de groase date activității șefei DNA nu sînt de mirare cînd vin din partea unuia atît de impresionat de „talentul, devotamentul și perseverența sa”. Nu înțeleg de ce nu a primit și Chireac premiul. Curajos e…

Cum stătea treaba aia cu bolșevicii, ocupația, umilirea, internaționalismul, politrucii !?

Mare oftica pe madam Weber. Sper ca Mircea Diaconu să țină minte veninul împroșcat de toate viperele sorosiste, cînd se va afla la Strasbourg-Bruxelles alături de unele dintre ele. Nu vor fi niciodată de partea intereselor românești. Niciodată.

Negri mai sînt cobzarii Crinului.

Omul pentru care/din cauza căruia, în bună măsură, a fost schimbat fostul premier francez cu unul semnificativ mai zbuciumat. Îi oftică rău, rău. Aici într-un scheci din vremea scandalului DSK. Scheci încheiat cu faimosul gest al quenelle-i, care pare să devină simbolul rezistenței antisistem, în Franța în orice caz.

*un_escu* la sens tu qui se glisse dans ton… ?

Uit, adesea, că nu tot ce îmi pare mie (sau chiar este) evident e la fel de evident pentru restul lumii.

Pentru împrospătarea memoriei sau ca o noutate pentru cei ce nu știau :

Renate Weber – ue”parlamentar” PNL – President, Soros Foundation (1998-2007); Executive President, Centre for Legal Resources; Member of numerous national and international human rights organisations.

Viitorul României sub Klaus

http://www.ziarulromaniamare.ro/cgi-sys/suspendedpage.cgi

claus

UN MIZERABIL ATAC LA LIBERTATEA DE EXPRIMARE

Asaltul informatic la care sînt supuse site-urile ziarului „Tricolorul” şi revista „România Mare” reprezintă un veritabil atac la libertatea de exprimare, veritabilă componenţă de bază a democraţiei.

Numai că, artizanii din umbră ai acestui commando împotriva PRM, începînd cu fraudarea sistematică a voturilor, cu evacuarea abuzivă din sediul dobîndit legal şi culminînd cu înscenarea unor procese politice şi interzicerea accesului românilor la adevărurile rostite în cele două publicaţii, nu au luat în calcul repeziciunea răspîndirii informaţiei prin Internet şi hotărîrea adevăraţilor patrioţi care constituie nucleul dur al PRM. Pe blogul preşedintelui PRM, dr. Corneliu Vadim Tudor ( http://www.corneliuvadimtudor.blogspot.com/ ), se găseşte conţinutul celor două publicaţii încă de cînd s-a instituit embargoul de presă, dar şi emisiunile de Televiziune la care participă în mod curent, inclusiv cele de la Antena 3 de săptămîna trecută. Ne aşteptăm ca şi acest blog să fie boicotat, de aceea nu am făcut referiri prea dese la el. Între timp, chiar şi în lipsa unui sediu, ne-am pregătit, fiecare, la casele noastre, pentru această eventualitate. Nu ne temem, avem încă 10 bloguri pe cale de a fi lansate, cu acelaşi conţinut. Şi aşa vom proceda şi în continuare, pînă la reglementarea situaţiei. Totodată, conţinutul celor două publicaţii a fost multiplicat şi publicat pe mii de alte bloguri şi site-uri ale simpatizanţilor noştri, astfel încît răspîndirea informaţiei în rîndurile românilor devine imposibil de controlat şi nicidecum de stopat. Cele mai citite articole se răspîndesc prin zeci de mii de e-mailuri. Cine doreşte, cu adevărat, ştie unde să ne găsească. Ce vor face, ne vor „închide” pe toţi? Azi boicotează un blog, mîine înfiinţăm încă 100. Şi, dacă ne vor sili, ne putem întoarce la sistemul „Citeşte şi dă mai departe”, pentru cei care nu au acces la Internet. Nu subestimaţi forţa doctrinei naţionale şi a simpatizanţilor noştri care nu apar în sondajele voastre mincinoase. Noi nu ne plimbăm de la stînga la dreapta prin politică şi nu putem fi cumpăraţi de nimeni şi nimic!”

Chițăitul leului penelist

Noi nu sîntem cu Băsescu, Ponta e cu Băsescu ! Tună răgetul de leu al partidului Crin. De fapt, un chițăit distribuit printr-o mînă de anoști – probabil supleanți de rang 3 – trimiși să propage anemic mesajul convolut emis de copia văduvei lui Mao.

Crin se poate alege președinte cu voturile susținătorilor PNL, PDL, PîMP, UDMR… și tot nu e de ajuns. Pe cine tot vreți să prostiți ? Dacă Băsescu (= PîMP + PDL) îl sprijină tacit, discret, ascuns sau cum vrea mușchii voștri, pe Ponta, ce mai sperați ? Nu ajunge Crin nici în turul 2, dacă se mai ține și ăla. Dacă mizați pe nu-știu-ce demascare de pact între Ponta și Băsescu, pe care ați reuși prin argumentația voastră, limpede ca betonul, să o induceți electoratului care să vă poarte apoi, pe valul indignării populare, pînă în poartă la Cotroceni, atunci sînteți duși rău de tot.

Adevărul e că ați sfeclit-o cînd ați mers pe mîna agenturii germano-sorosiste. Acum, dacă nu îi debarcați pe Crin-Klaus și grupul de sorosei, nu aveți de ales, trebuie să mergeți în cîrdășie cu ceata lui Băsescu, la mila lui Băsescu. Toate scremerile chinuite pe care le schițați nu servesc la mare lucru. Știu că mizați pe coloana a 5-a, de la Cluj, și pe hrebenciucul fără țară, dar nu aveți impresia că piesele puzzle-ului se află cam prea risipite de data asta ?

Am mărturie blogul că nu s-a schimbat cu nimic tactica de acum 5 ani. Vreți ca alegerile prezidențiale să se substituie, în fapt, alegerilor parlamentare. Mai grav, voi (mă rog, acei voi care contează) vreți să impuneți aceeași condiție antinațională, cea a premierului nemților, nu neamț, big difference (aș pune și în germană, dacă aș cunoaște-o… großer Unterschiedvoilà, 🙂 ), o condiție extrem de suspectă și imposibil de explicat altfel decît printr-un control absolut, venit din afară, asupra partidului care se pretinde cel mai respectuos cu opțiunile individuale ale membrilor săi. O (aproape) unanimitate (aproape) maniacală… pentru ce, în definitiv ? De ce trebuie, musai, K ? Apropo, nu a fost de ajuns că ați băgat pe gîtul românilor dinastia H ? Mulți dintre voi mai faceți și acum pe regaliștii-H. Ce naiba mai e N la voi ?

Măcar știți ce vreți ? Mai aveți vreun scop în afară de amărîtele alea de puncte procentuale care nu vor salva defel mica întreprindere cînd marii rechini dictează regulile ? Mai reprezentați pe cineva, un interes social, doar clasă de mijloc nu mai există, dacă nu se pun cele cîteva zeci de mii de lefegii storși de vlagă ai corporațiilor ? Nu păreți a ști. Bine că l-ați descoperit pe Klaus.

crinulisme

Extrem de jegos acest Crin „Soros” Antonescu.

Comentez pe scurt doar diversiunea Blănculescu.

Individul e un mercenar. Își asumă cu seninătate, mimînd însă trăirea, tot felul de cauze. Nu-i pasă dacă va fi infirmat, detestat sau expus, înfierat (în stilul care se poartă azi, cu haita de mass-medioți decerebrați hămăind la lună). Un tip util, în definitiv. Acum s-a trezit să emită un adevăr banal, accesibil oricărui intelect, anume că sîntem o țintă sigură pentru Rusia în cazul unui conflict major. Logic, pînă aici nimic de comentat.

Se trezește însă din baie, ca din întîmplare, dar vigilent-vigilent, CrinKlaus (Klaus se asociază inevitabil și pentru efect sonor). Dă în Ponta, normal. Deschid o paranteză. Dacă nu s-a observat pînă acum, acest Crin Antonescu e o plastilină. Acum a încăput pe mîini mai viguroase și e modelat cu frecvență mare în tot felul de forme. Închid paranteza. Atacul la Ponta (mai larg) va trece. Pînă la următorul. Și tot așa.

Povestea cu Blănculescu va mai avea cîțiva pași. Cînd respectivul a deschis gura a comis, deliberat, primul pas. L-a preluat imediat CrinKlaus și l-a ridicat în atenția publică. L-a preluat apoi și dubiosul Dragnea, minimalizînd spusele blănculesciene, dar accentuînd, în fapt, băgarea acestuia în seamă.

Următorii pași sînt speculații din partea mea. Blănculescu va pleca. Se va descoperi un interes, real sau doar sugerat, legat de ceva afaceri cu ruși sau afaceri ce ar duce spre Rusia. Se va asocia în mentalul colectiv spusa lui Blănculescu, absolut logică, cu agentura rusă. Dacă e conexiune rusă, reală sau inventată, atunci logica nu mai e logică, adevărul nu mai e adevăr.

Schemă clasică la care s-au pretat deja (pentru că nu pot fi suspectați că nu înțeleg în ce joc s-au prins) 3 inși: Blănculescu, Antonescu și Dragnea. Inși de evitat.

Crin „Soros” Antonescu e jegos pentru mult mai multe chestii. Sper să fie ales președintele României. Și să-i pună pe Chireac prim-ministru, iar pe agentul K rege. Nu-i merităm, dar ne vom strădui „cu toată dragostea”, șmecher șablon verbal de București, la modă, plăcut inimii de Chireac. Și cu toată sincera sinceritate asociată expresiei.

Dacă Mircea Diaconu nu e bun pentru „parlamentul” ueist, poate că va fi bun pentru președinția României. Pînă atunci se poate cristaliza un bloc electoral antisistem (= anitbăsist + antiuslist) suficient de puternic pentru a încurca jocurile vînduților.

Mircea Diaconu despre monarhie

„Din păcate, unele afirmații ale mele din emisiunea de aseară [a lui Gâdea – A3] au fost interpretate greșit. Abdicarea monarhiei s-a făcut în România fără consultarea poporului, a fost o abdicare forțată. Am vrut să precizez faptul că românii nu au apucat să-și exprime opțiunea, să spună ce-și doresc. Astfel, după momentul ’89, poate un referendum ar fi clarificat situația, iar românii ar fi avut ocazia să spună ce vor pentru țara lor. Poate, și repet, poate, în anii ’90 monarhia ar fi putut fi o soluție pragmatică și ne-ar fi așezat tactic la aceeași masă cu țări puternice precum Spania, Marea Britanie, Olanda sau Belgia. Însă astăzi, monarhia este un subiect închis pentru România.”

Odă regelui și NATO

De 1 aprilie.

Rege care, dacă te iei după grețoșii de la A3, ne-a băgat în NATO. Nu e prea clar cînd, probabil între două meștereli la mașinuțe, cesulețe, jocuri lego, după un lustruit la decorația Pobeda sau în urma unei greșit interpretate fonfăieli demne, de sus în jos, ca de la șeful aristocraților, mă-nțelegi, după ce a fost extrasă din josul bronhiilor.

Mai enervantă decît apologeții „majestății sale” și ai NATO cea voinică, cade în cap și nu se strică (e gata stricată, în alt sens), a fost o muiere obraznică, înfiptă pe culoarele parlamentului și care îi lua la trei-păzește pe reprezentanții națiunii cum că de ce nu au insigna NATO prinsă în piept. Terorista îi soma să și-o agațe imediat. I-aș fi înfipt insignele în cur, imediat înainte de a consolida mesajul cu șuturi tot acolo, pînă o scoteam afară din clădire.

Cu această ocazie îi urez succes lui Mircea Diaconu în confruntarea cu mizeria de justiție ANI-macoveică, recunosc că l-am sprijint cu dragă inimă, cît și cum am putut, pentru strîngerea de semnături, dar nu pot decît să mă separ clar de cineva cu vederi monarhiste. (Se pare, totuși, că am înțeles greșit poziția lui Mircea Diaconu. M-ar bucura să fie așa. De revenit.)

Ar trebui introdus, o spun răspicat, criteriul aderenței fără ezitări la forma de stat republicană pentru toți candidații la președinție. Vrei monarhie, pledează, organizează-te, fă orice îți permite legea, dar nu candida la cea mai înaltă funcție din republică. Nu știu cîți dintre prezidențiabilii listați pînă acum (adică validați din străinătate) ar trece peste acest test.

E foarte periculos jocul de-a regele. În procesul federalizării României se dorește introducerea arbitrului de deasupra orice, coroana care ar urma să fie un fel de simbol-actor difuz ce ar întrupa statul chiar și atunci cînd acesta nu mai există în fapt sau este ciuntit, destrămat, destructurat. România trebuie să fie unitară prin legile administrării teritoriului, nu prin prezența unui popîndău simbolic, care nici uns nu se mai poate pretinde într-o lume decreștinată cu metodă.