Monthly Archives: Februarie 2016

Alegeri și alegeri în Iran

Tot încerc să aflu rezultatele alegerilor din Iran. Imposibil. E și vina agențiilor de știri de acolo, cu informații stupid amalgamate, după modelul cretinizant care s-a instalat în vest.

Un lucru e cert – neașteptat, vine tocmai de la wikipedia, altfel ultima sursă la care aș apela în privința iranienilor sau ai altor dușmăniți de controllerii cunoscuți ai oficinei – reformiștii căutați/curtați  de occident au luat cam 28% din voturi, nici pe departe un procent care să le permită să controleze parlamentul. Din locurile lor în parlament, jumătate le revin din capitală, cum e și logic cu centrele inevitabil influențate de cosmopolitism, probabil se va forța nota tot acolo, în stradă, curînd.

Prezența la vot în Teheran a fost slabă (50%), media pe țară rezonabilă, dar nu grozavă (62%).

Neclar. Neclaritate care se regăsește, sigur, și în mintea iranianului de rînd, prins între ani de sancțiuni, o dinamică demografică normală, care, însă, crește presiunea pe resursele unui stat destul de dependent de prețul petrolului, și posibilul efect de văl produs de slaba expunere la virusul mirajului occidental (cam cum erau românii în ’89). Starea de război nedeclarat formal contează, desigur, la fel cum iranienii pot vedea limpede și jocul murdar al SUA, Israelului, al slugilor acestora din golf precum și al ipocriților lacomi din UE. Uzura va interveni, totuși, și nu cred că ar putea fi mai hotărîți în a nu da cioara din mînă pe vrabia de pe gard decît alți oameni, de pe alte meridiane.

De partea cealaltă, Rusia și China nu au cum să nu înțeleagă că un Iran relativ independent e poate cel mai important pilon pentru o Asie (la fel de relativ) liberă de jugul occidental. Independență care presupune și riscuri, interesul național putînd să fie total diferit de cel al Rusiei sau al Chinei, în anumite situații.

Poate să-și găsească Iranul un drum al său, care să-i ofere stabilitate în mijlocul unor provocări extrem de grele ? Nu pe calea democrației de tip occidental, adică a minciunii ridicată la rang de lege. Anumite forme pot să coincidă, substanța depinde de norocul ce le-a fost dat. Bineînțeles, sînt sceptic.

Perfect – cerc închis – suntem singuri.

A vorbit Klemm. Sprijină 100% terorismul globalist împotriva românilor. Atacă Rusia în zilele în care șeful său bate palma cu rușii, într-unul din cele mai delicate momente ale istoriei. Nulandist sadea. Confirmă continuitea acordării postului de ambasador  de aici exclusiv celor vaccinați de cabală.

Da, există și o politică externă a americanilor. Din ce în ce mai anemică și care nu ajunge pînă în România, țară numai bună de aruncat în colții hienelor mari din UE. N-avem ce face cu impotenții, ne pare rău. În România vă reprezintă și ne ucid ai lui Soros-Nuland, adică inamici declarați ai integrității, libertății și statalității națiunii române (acum probabil puțin ofticați că favorita Ungarie și-a luat-o în cap, dar îl rezolvă ei pe Orban curînd).

Mersi de confirmare. Înseamnă că, totuși, mișcă ceva, prea s-a apăsat pe accelerator de cîteva zile, cu toate manifestările de forță ale uneltelor străinilor. Fac chiar și greșeli pe care le observă, după, acoliții – vezi CSM care o urechează pe Prună că prea a venit în față cu Lauruța, prostimea trebuia aburită cu ceva ipocrizie.
––

Băi, fraților și cumnaților ! Nu avem prieteni ! Conștientizați odată acest adevăr trist, dar necesar.

DemeNțA

Agentul neamț și cu cel francez s-au întrecut să dea limbi, în patru labe, la bilanțul unui departament al procuraturii devenit, la insistențele stăpînilor externi, principalul mijloc de terorizare a băștinașilor din România, îndreptat împotriva oricui nu convine, nu mai este util și poate fi sacrificat sau nu mai prezintă încredere. Parlamentul e în genunchi, administrația nu mai funcționează, judecătorii (cei care nu sînt complici) se retrag cu scîrbă sau nu mai profesează decît formal, pe pilot automat. Aidoma, ceilalți procurori, neprivilegiați, par un fel de nenorociți penibili, inutili pe lîngă semizeii DNA.

Cele două gloabe au fost trimise să ridice osanale creaturii pentru că, în ultima vreme, mulți au început să deschidă ochii cu privire la rostul acestui stat în stat și la rolul cupolei CSM, călușul anticonstituțional care se pune oricărei reacții legitime la îngrozitoarea destabilizare pe care o produce acest mecanism distructiv și antiromânesc, în ultimă instanță (joc de cuvinte voit). Stăpînii străini sînt iritați.

Agentul neamț a mers pînă acolo încît, sfidînd limitele impuse de constituție, se angajează să prevină orice modificare de lege care ar încerca să extirpe acest furuncul.

Toți iubesc SRI-ul. Acel SRI. Ce ar păți un cîine care, în loc să păzească ograda de străini, își sfîșie stăpînii ce-l hrănesc ?

Hăcuim, hăcuim

Zo… americanii (mă rog, să le zicem așa) vor să împartă Siria. Ce surpriză ! Mai interesant e că au, chiar și prin purtătorul de cuvînt al lui Nuland, numitul Kerry, tupeul să emită o asemenea ipoteză. Ce înseamnă să-ți fi făcut antrenamentul cu Sudanul de sud, Kosovo sau… Crimeea (nu, asta nu !).

Încep să înțeleg și turbarea turcilor.

Sînt curios dacă rușii vor fi complici de data asta – donnant-donnant. Exactement pour Crimeea și împrejurimi. Se vor frige. Reconfirmarea lui Yaț ca prim ministru – individul are o popularitate de 1% ! – clar la ordinele lui Nuland, ar cam trebui să le deschidă ochii, în caz că se mai iluzionează că se află pe vremea lui Nixon, Reagan sau unei alte administrații americane care mai avea ceva independență de acțiune și oarece credibilitate pentru cuvîntul dat.
––

(25.02.2016) Rușii se delimitează.

Moscow is not discussing alternative plans for a political settlement in Syria, Deputy Foreign Minister Mikhail Bogdanov has said. The Russian-American peace initiative is going to be formalized through a UN Security Council resolution.

“We’re perplexed by our Western partners, the US included, mentioning the existence of some kind of ‘Plan B,’ Nothing is known on that one, we are considering no alternative plans,” Bognanov told the ‘Middle East: From violence to security’ conference in Moscow. (No Plan B for Syrian Settlement)

BBpRx1SAoleo, ăștia vor să incinereze și luna !?

M-am săturat de gauleiteri !

Zo, Hansi, Hansi… prea mulți nemți pe capul nostru !

Săraca Merkel, ce rost are să-mi mai bat capul cu ea și gîfîielile imperiale ale celui de-al 3,5-lea reich cînd șefii ei ne-o trag la fel de globalistic.

Gauleiterul n-a pierit, degeaba a plecat Gittenstein, politica americană în România tot aceleiași găști îi este încredințată. Bine, săracii Kerry și Obama n-au deloc control asupra departamentului de stat. Și acolo, degeaba a șters-o Hillary, înainte de a fi pusă sub acuzare, tot în ghearele neoconsilor a rămas politica externă, așa că nu trebuie să ne mirăm de abuzurile acesteia în România. Neocon = Soros = globalism = antinațional (inclusiv antiamerican) = love.

N-are rost, trebuie să înțelegem că nu avem prieteni, ba, nici măcar nu avem de a face cu politici neutre față de România, bazate pe interes normal. Mai bine îi codificăm ostili pe toți șmecherii și ne apărăm cum putem.

Lauruța complice la un jaf de 2 miliarde de euro ?

Interesantă observația lui Ghișe. Curtea de conturi a descoperit, pentru perioada 2005-2014, un prejudiciu de peste 2 miliarde de euro, prejudiciu cumulat din aproape 700 de cazuri în care banii statului au fost cheltuiți incorect și ilegal.

Nici un singur caz nu a început să fie anchetat de către subordonații amazoancei macoveice. Nici unul !

Ghișe emite ipoteza unui grup criminal organizat, centrat pe Băsel (mașinăria învățase oricum să funcționeze independent – părerea mea), grup care ar fi protejat în acțiunile sale de către Cordeluța & co.

O ipoteză foarte interesantă, care are meritul de a oferi un motiv și o motivație foarte concrete pentru încrîncenarea diabolică care a condus la măcelărirea actului de justiție. Ideologia ca ideologia, soroseala ca soroseala, dar și răsplata, dacă știi să te cuplezi cu cine trebuie, devine extrem de tentantă.

O exemplificare a venit imediat.

Dragnea își face în continuare jocul de trădător absolut și se întoarce, nu numai că nu are gînd să depună vreo moțiune, se mai și stropșește la Șerban Nicolae, cel care rămîne consecvent în intenția de a debarca acest guvern de ocupație. (Evident, PSD-ul își merită soarta. Noi nu, pe mîna javrelor din PSD-ul lui Dragnea sau nPNL-ul lui Gorghiu. Ticăloși și proști, dar pe pielea românilor. Partidele astea de rahat trebuie aruncate la gunoi  fără vreo urmă de regret. Huo !)

Cum se leagă cu cele scrise la început ? Simplu. Pe Livică îl are fișat Coldruța, chiar dacă dosarul e pus la păstrare. Pentru a asigura fidelitatea unei unelte se vor găsi resurse operative, pentru banii furați de la români se pare că nu.

Breșa

Parlamentari români, nu debarcați odată guvernul bruxellezilor și pe agentul neamț adus de operațiunea „feisbucul pentru proști” ? Trece timpul și se-mpute atmosfera. N-aveți grijă, SRI & co se repliază rapid, dacă observă de care parte se află cei hotărîți. Au prea puține loialități imuabile, iar acelea nu sînt puse în pericol de o eventuală curățenie de primăvară. Începeți cu guvernul, sasul e oricum gol, cu sau fără haine.

Brucselul se clatină, probabil va intra în turbare, dacă se produce BrExit-ul în iunie. Dar e slab. Ca orice minciună, ca orice structură artificială, fundamental lipsită de coeziunea organică pe care o regăsim în națiune, se poate destrăma în orice moment. URSS s-a destrămat în cîteva luni. Înainte de colaps, blocul comunist gîlgîia de propagandiști. Ca și UEa. La trei minute după, nu mai găseai unul. Probabil comunitariștii vor produce cîțiva fanatici, ei, și ?

Parlamentul României ar putea scrie istorie în lunile următoare. Sub pavăza constituției. Dar trebuie curaj, nu doar inteligență.
––

Pentru încălzire, pentru intrarea în ritm se poate începe cu – Fuck, fuck NATO pact. Doar pentru sincronizare și ritm, desigur, nu ne putem gîndi la altceva, așa nație muzicală cum sîntem.

BrExit soon ?

Era s-o ratez. Să nu faceți greșeala de a sări peste acest dialog !
Farage și Galloway în aceeași tabără. O discuție esențială despre ieșirea din UE.

sau aici: Sputnik111-RT

Și un leac la zeama puturoasă a votului prin corespondență, Farage (aprox. min 20:38):
The postal voting system is so corrupt and so wrong we should scrap it and start again.
„Sistemul de vot prin poștă este atît de corupt și atît de greșit încît ar trebui să-l radem și să dăm un restart.”
It really has led to terrible things going on
„A permis să se întîmple tot felul de grozăvii.”

Urîții & comandații din spatele frumoșilor & liberi (48 ore pe feisbuc, atît, după care „lovit piciorul spate gios”) ni-l vor îndesa însă pe gît, n-am îndoieli. De asta ne complacem în mizerabilul stadiu în care nici măcar nu se chițăie cu privire la asasinarea României prin UE. Ce dezbatere, ce coagulare de forțe politice anti-UE, ce referendum, umbre de vis !

and more :

NIGEL FARAGE AND GEORGE GALLOWAY SPEECHES: Brexit rally in Westminster 19/02/16

Galloway :

(aprox. min 14:33) „Nigel and I agree on hardly anything at all. But we do agree at least on one thing. And it happens to be the most important thing, not only now but in the lifetime of everyone in this country. It is the demand that Britain should be an independent, sovereign and democratic country and that means leaving the European Union.
„Nigel și cu mine nu cădem de acord asupra a mai nimic. Dar avem aceeași părere cu privire la cel puțin un lucru. Și acest lucru se întimplă să fie cel mai important, nu numai în acest moment, ci din viața oricui din această țară. Este cererea fermă ca Marea Britanie să fie o țară independentă, suverană și democratică, iar acest lucru înseamnă părăsirea Uniunii Europene. ”

(aprox. min 18:51) „I have, not just respect, but love for the people of Romania. I’m the only person in this room that has published a book in the Romanian language. I even speak a little bit of Romanian. But I cannot agree to subcontract to the Romanian government the right to decide who can come and live and work in Britain, who we can deport from Britain, what level of deficit we can run in Britain or what our foreign policy, in Britain, should be. That I cannot do!
„Nu respect doar, ci iubesc poporul român. Sînt singura persoană din această încăpere care a publicat o carte în limba română. Chiar și vorbesc puțin românește. Dar nu pot să fiu de acord să-i subcontractez guvernului român dreptul de a decide cine poate să vină să trăiască și să muncească în Britania, pe cine putem deporta din Britania, ce nivel al deficitului putem avea în Britania sau care ar trebui să fie, în Britania, politica noastră externă. Nu pot accepta așa ceva !

Absolut corect.
––

Primarul Londrei se pronunță pentru ieșirea din UE, în ciuda amenințării venite din partea premierului britanic.

Boris Johnson confirmed on Sunday that he will advocate for Britain to leave the EU in the June referendum. Johnson said he will stand in favor of the “Brexit” citing excessive legislation from the EU, which in his opinion, has a strong chance of getting out of control. He announced his final decision addressing reporters outside his north London home.  ( Johnson defies Cameron )

Nu l-am băgat în seamă pe președintele de feisbuc, ce rost ar fi avut ? A confirmat, imediat după o molfăială searbădă pe un trotoar, că este, într-adevăr, aceeași creatură inventată în așa-zisul spațiu virtual, prima verigă dintr-o lovitură de stat lentă ce se apropie, acum, de finalizare. Posibil și de fîsîială. Boala veche, cea a renunțării la suveranitate, identitate, demnitate, credință, tradiție și la avuția națională, continuă.

Pruna o va alege pe Coldruța, din nou, pentru liniștea… Pentru liniște.

Aș mai înțelege dacă toate muierile astea macovite ar fi L sau B din LGBT, dar bănuiesc că nici măcar trăirile respective (gelozii, cruzimi, chestii, socoteli, toate la pătrat) nu le încearcă.

A, îs competente, uitasem. Au și etichete care (ne) confirmă că nu au expirat. Ce căcat !

Ce vor cei „frumoși & liberi” în interpretarea unui purtător de cuvînt cu multe puncte de IQ peste (mă simt generos, am scos prea de dinaintea lui multe):

Gotta find me a future
Move out of my way
I want it all, I want it all, I want it all
And I want it now

But just give me
What I know is mine
People do you hear me
Just gimme the sign

Poftim:         flipping-off

„Antena 3 e aici”

La procuratura generală și la ministerul de finanțe, conform spuselor lui Radu Tudor. De data asta îl cred.

Cum era în Dune… planuri ascunse în planuri. Tot așa și aici, tensiunea aceea de care tot amintesc pe blog, supapele care tot trebuie deschise, preluarea unor teme de către cine nu trebuie pentru a duce lumea pe calea greșită, măcar pentru o vreme, frecvența tot mai mare cu care trebuie intervenit de către… cine trebuie… nu sînt semne bune pentru stăpînitori.

Restartarea demnității naționale, periodic, chiar și cu intenții fariseice, nu o uzează, o menține.

Vorba unuia pe care nu-l simpatizez, pentru că nu se făcea treabă curată la Academia Cațavencu, ba chiar era acolo o pagină dedicată, pentru cunoscători, mă rog, trecem și revin, omul a zis recent o chestie deșteaptă, România e o țară care are nevoie de conducători cu IQ ridicat, nu o dai pe mîna oricui. Se aplică și pentru străinezii care cred că sîntem proști.

Da, cred și eu că A3 (doar un nume de cod) se găsește și la procuratură și la finanțe și la SRI, mai peste tot, ba chiar și printre băsiștii de nevoie (poate la CSM nu). Nasol.

A3 ca flamură, Băsescu pe post de balaur, fleacuri. Mie nu-mi pasă, pot să suprim orice simbolistică pentru o vreme, important ar fi să se adune în aceeași tabără cei ce trebuie să se afle împreună. Dacă străinezii nu vor mai înțelege nimic, cu atît mai bine.

Dovada

Semnul fiarei nu poate fi ascuns. Principalul nodul al răului programat – CSM – sare din baie, prin președintele agenturii, și delirează printr-un comunicat dement, în stilul obișnuit, de altfel. Îi mînca în cur. Posibil la propriu, pentru că știu bine că, odată ce se pornește măturoiul, creația CIA va fi desființată în mod obligatoriu. Pentru mine e o dovadă clară că se dă o luptă dincolo de cafturi politice interne comune. Pe de altă parte, dacă președintele CSM a comis-o de capul lui, îndreptînd lumina reflectorului direct în bîrlog, povestea seamănă cu ciudata decizie de ultimă zi a fostului șef ANAF, adică cu aprinderea unui fitil. Interesant.

Perpetua minoritate

„Or statul societății civile (care de fapt, în virtutea monolitismului de grup militant construit pe model bolșevic, nu este o societate civilă) se prezintă, în mod paradoxal, ca replică răsturnată, ergo echivalentă, a partidului stat (care nici el nu era de fapt un partid, ci o totalitate monolitică ce acapara întreg procesul politic și întreg spațiul social). Pentru intelectualii civici meniți să ne izbăvească din bezna totalitarismului de extracție sovietică, atunci când nu a fost pur și simplu o realitate impură, politicul a fost cel mult un instrument al cărui unic scop a fost să mijlocească transformarea socială mai sus menționată.” (Minoratul perpetuuvia Prioritate de dreapta)

Cîteva observații personale. GDS-ul are cel puțin 3 tătici: serviciile franceze, vechea gardă kominternistă, cu progenituri cu tot, securitatea română prin cîteva figuri evident aflate sub control dinainte de ’89.

La fel ca la americani, atît diplomația franceză, cît și serviciile lor secrete lucrează pentru 2 stăpîni – cel legitim, statul, și cel (semi)ocult, cabala, care la americani se numește neocons, iar la francezi, fără a primi un nume, se regăsește grupată în jurul ideologiei lui Glucksman, inspirator cert pentru Soros, și e reprezentată la vedere, violent, de diverse personaje, unul mai sinistru decît celălalt, strălucind peste toți criminalul de război BH-Levi și tremuriciul Finkielkraut.

GDS-ul, cu mijloacele financiare și cu puternic impact în propaganda culturală care i-au fost oferite pe tavă (editura Politică), nu putea să apară și să funcționeze atît de rapid și atît de potent fără o intenție și o organizare prealabilă, asigurate, în mod cert, în principal de capacitățile serviciilor secrete franceze. Dar, la  fel ca și complicitatea  aferentă venită din partea trădătorilor cocoțați în vîrful ierarhiei politice românești, mineriați, unul/ii dintre ei, mai tîrziu, prea tîrziu, lucrarea serviciilor secrete franceze nu pare să fi creat o rețea subordonată intereselor statului francez ci, mai degrabă, că acestea și-au oferit profesionalismul oamenilor cabalei. Opinie întărită de observația, relativ ușor de făcut, că agenții francezilor erau, de multe ori și ai securității române, indiferent că unii au lucrat întîi pentru români și au fost întorși de francezi sau viceversa. De altfel, pînă în revoluție și puțin după aceea, am convingerea că a existat o colaborare între securiști francezi și români pentru răsturnarea lui Ceaușescu și instalarea unui regim comun agreabil, colaborare facilitată și otrăvită, în același timp, de oamenii cabalei, pentru atingerea obiectivelor cabalei.

Paradoxal, longevitatea influenței GDS s-ar putea să se datoreze agenților securității române, ceva mai stabili psihic decît psihopați cunoscuți, care au asigurat o eficiență limitată, dar sigură, organizației. Poate și după criteriul răului cunoscut și controlabil. Nu pot să o consider însă o tactică favorabilă interesului național, dar pot să le acord circumstanța atenuantă a nisipurilor mișcătoare în care s-a transformat statul român, astfel nemaiexistînd posibilitatea unor strategii ofensive autohtone. Pașii mai mici decît dorința celor cu spume la gură s-au adunat, totuși, în timp, erodarea produsă la nivel educațional și cultural a început să surpe parapetele gîndirii logice și ale legăturilor, susținute de tradiție, între generații.

Jocurile continuă, iar pentru cei ce observă starea statului francez, România pare mai normală, chestie care spune multe despre nocivitatea cabalei și despre eroarea fundamentală a celor ce s-au făcut frate cu dracul fără a avea de trecut vreo punte. Poate doar una imaginară, o momeală, o tentație, un măr din care nu trebuiau să muște.

Planul analizat în articol (să-i zic cel al descifrării unei ideologii cu hachițe) rămîne valabil, indiferent dacă observațiile mele pot fi (și sînt) corecte în plan operațional.

Code Name: A3

Tot mai interesantă povestea antenelor. Povestea mare, din care operațiunea ANAF și soarta clădirilor în care operează televiziunile respective reprezintă doar o parte. Pînă și simplul fapt că fostul șef ANAF, care a apucat să rupă practica autoumilirii și să ceară să fie demis, el afirmînd că nu are de gînd să admită vinovății dna-istice din start, fără crîcnire, a lansat bomba, printre ultimele acte semnate, se pare, depășește cazul propriu-zis al antenelor.

Parlamentul (Senatul, de fapt) nu s-a repliat doar, simțind bine pulsul mulțimilor, nu, a fost limpede o replică care aștepta de mult să fie dată, pentru care erau pregătiți parlamentarii conștienți de atacul demolator împotriva singurei instituții a cărei legitimitate, prin comparație cu oricare alta, nu poate fi contestată.

ANAFiștii, la rîndul lor, nu au fost trimiși degeaba în haită și cu indicații pentru a comite acte atît de strident teroriste (cum ar fi legitimarea și fotografierea diverselor persoane, angajați și nu numai, prezente la locul descinderii). Cineva a vrut, probabil, binele guvernului. După cum și merită acest guvern al… ăăă… românilor.

Mișculațiile din ue”parlament” sînt și ele ilustrative pentru evidentele ciocniri subterane.

Există o rezistență. Chiar dacă întreg scandalul ar fi o diversiune, în care toți sînt complici, voluntar sau manipulați, simpla nevoie pentru această diversiune dovedește existența nedresaților, a celor care nu au fost trepanați. Mai mult, dovedește indirect existența lor în mijlocul structurilor de putere ale statului. Poate mai mulți decît speram că s-ar putea afla pe acolo. Logic ar fi, sorosismul e o doctrină sinucigașă. Dacă nu pui botul la gargara fadă care îl înconjoară, te mai gîndești și la cum ar arăta viitorul tău sau al copiiilor tăi în diavolescul azil de (în)nebuni(ți) care se construiește.

Sigur, faptul că unii au intrat în faza cu spume a turbării, că e macoveică, sorosistică, bruxellotă, merkelită, etc nu poate fi minimalizat, uneori nebunia este o explicație suficientă. Chiar și așa, consecințele vor veni.

Eu nu prea cred în coincidențe, totuși, și rămîn la impresia că Operațiunea A3 e în toi. Mi-ar plăcea să știu cine a inițiat-o și cine se contrapune, dar aceste informații nu sînt de nasul meu. Deducții pot face, însă. Deocamdată, urmăresc desfășurările de forțe cu un interes mult mai mare decît în alte dăți .

(„Libertatea de expresie” nu mă interesează decît în măsura în care fetișul respectiv e folosit pentru a atinge un scop, altfel ar trebui să mă complac în minciuna că libertatea de expresie și onestitatea mass-medioților chiar există.)

Nu prea mai e timp


But she would not think of battle that reduces men to animals,
So easy to begin and yet impossible to end.

Răbdarea e necesară, totuși. Cum să le împaci ?

Un articol esențial

Tehnocrați, când vă cărați ?

Începe contraofensiva ? Sau doar Sistemul mai deschide supapele de siguranţă?

Justiția macoveică explicată (pentru tot poporul)

Car tout le monde sait que dans le cartier
Faut pas faire chier meme
(accentele se pun altădată)

tradus:

Știe toată lumea în mahala
Că nu-i bine să se oftice MoMa

Altfel cad capete, Medelin după Medelin. După principiul: unde dai ca să crape unde trebuie.

MoMa, pentru cei veniți mai tîrziu, e acel breton enervant peste o mufă imperfectă, ueuropeanca anului la un moment dat, soroșica neamului mai mereu. Breton autor de legi perfecte, de care se poate scăpa doar cu multă, multă tămîie. Cap de răutăți, simbol de vanități, acreala acrelilor și dospeala meceveurilor.

Legi (plus instituțiile artificiale asociate) comandate, chiar manufacturate, din afară,  care au căpătat viață proprie, se autoreproduc prin noi spori la fel de otrăviți.

Ce Să Mai zic și eu, poate doar: Ferește-ți ADN-ul, neamule, te-au năpădit alienșii !

Dormiți în pace românilor !

Justiția macoveică explicată (pentru cei mai cultivați)

Cultul nevinovăției care trebuie dovedită se răspîndește rapid, devenind dintr-o erezie obscură o realitate îmbrățișată frenetic de auotodafeiști hipnotizați pînă la cretinism.

Dacă cele șapte surori din clip, preotesele păgîne ale cultului, se pot identifica ușor, doar aici, and only ici, vi se dezvăluie locul fiecăreia în compoziția ocultă a demonului tot mai neexorcizat.

Următorul pasaj e scris în neo-creola de Dîmbovița.

Moma se regăsește hatît la cap cît și la coadă, ca o hinevitabilă halfa și homega hîntoarsă cu susul hîn jos – chestie la care se zvonea că se pricepea, cîndva. Mîna cea dreaptă nu poate fi halta decît Corcoduța. Cealaltă mînă dreaptă nu poate fi decît Hoana,  tronul și poltronul supremei hinstituții, hatît de prezentă cînd nu hera cazul. Ea. Și hinstituția. Făcute într-o vară, deh, prin honguri de honguri. Ce Să Mai zic ! Piciorul stîng hera Halina. Pînă s-a prins hîn poză, la șoping. De către băieți răi, da’ buni. Ce halimos ! Coloana vertebrată se haflă hîn Halivia, la curte. Cea nevertebrată, fruct păcătos, ce dă hîn răchie, abia acum se haflă hîn pîrg, exact acolo unde ha ținut degeaba locul necoptul cu nume de cazacioc.

Dar unde este a șaptea ?

Pentru descrețire, o mostră de cum ar arăta o variantă infinit mai simpatică, dacă tot revenim la matriarhat și alte daraveli.

Ședință de guvern

Cum ar arăta dacă ciudații lui Ciociolinoș ar fi la fel de talentați precum ciudații din clip. Pruna lipsește. A fost halită. Ministrul, bre. Al justiției, ce p….

 

Pentru Tudor.