Pînă și Moș Gerilă

al comuniștilor era mai puțin anticreștin decît Moș Crăciun al corporațiilor.
Era mutat spre Revelion și ar fi vrut să ascundă Crăciunul, ca și cum nu ar fi existat. Chestie care nu obliga pe nimeni să-l uite.

Moș Crăciun, o integrare a păgînismului în creștinism, a devenit frumos și memorabil pentru colindele creștine și căldura omenească a manifestărilor tradiționale asociate cu satul românesc. Cu gospodăria, cu casa și curtea, cu vatra.

Amalgamul corporatist actual nu are nimic de a face nici cu creștinismul, nici cu păstrarea unor tradiții locale. Se înlocuiește sărbătoarea creștină a Crăciunului cu kitschul hollywoodian, unul din ce în ce mai vulgar, mai stupid, agresiv.

Nu ne asaltează doar cu brînciul spre consumerismul cel mai obscen sau către bucuria artificială, forțată, de stradă cu beculețe. Ni se fură sufletul.

Apropo de stradă… În orașele babilonice, colindătorii vin cu cd playerul, nu i-ar primi nimeni în casă, de dubioși, iar oamenii, gospodarii de altădată, sunt îndemnați să iasă în piețe, în grămezi mari, depersonalizate, distracția, vai de mama ei, acolo cică ar fi, de parcă despre distracția asta de turmă ar fi vorba la Crăciun !

Moș Crăciunul actual e un obez nesimțit, virtualizabil, o caricatură tot mai ciudată chiar și după standardele hollywoodiene mai vechi. Bonomia i-a fost înlocuită cu un neastîmpăr psihotic. Văd că i-au luat și renii, cel puțin într-una din reclamele tîmpite, reni care ar trebui să se bucure că au primit astfel liber… liber să ce, să sărbătorească Crăciunul !? Recunoaștem aici trepanarea corporatistă deplină.

Concluzia ?
Un aranjament din crenguțe de brad amestecate cu orhidee sau cu orice altă nucă-n perete, într-un oraș mort, luminat a giorno, prin care se vîntură grămezi amorfe, bătînd pasul pe loc motorizat, în prag de atac de panică la ușa superbuticmallmarketului aferent, ținîndu-se de smartphone, cu care-și aranjează răgușeala de piață friguroasă unde se urlă rap-colinde sau locul în care să verse tone de bani pe distracții colectiviste, aranjament prins cu o panglică pe care să scrie… jos comunismul !

Păcat că nu-și respectă numele moșul Gerilă, cu un îngheț din ăla de să ne prindă precum o insectă în chihlimbar, pentru studiul generațiilor viitoare, posibil (să sperăm !) mai întregi la cap.

Post a comment or leave a trackback: Trackback URL.

Comentarii

  • Marian  On 21 decembrie 2019 at 22:19

    Coane , nene Mishule , respect si sarutari de maini !!! Sa ma bata Dumnezeu daca , pana la dumneata , am mai citit asa ceva pe vreunul din blogurile ce-s chiar serioase , la bloggerii seriosi !!! Absolut intamplator { JUR !!! } azi , reciteam o carte a unuia … Damian Stanoiu . Aici , exista un capitol dedicat ” necazurilor ” parintelui Ghedeon si se povesteste , ce-a patimit acesta la schimbarea calendarului . Mai frate… daca s-ar schimba din nou calendarul { nu Iulian , nu Gregorian ci… Franciscan } , astia ar incepe cu reclamele de marketing pentru Craciun , imediat dupa 23 August pe cinstea mea . Aia de la DIVA.TV bunaoara , au inceput cu filmele avand ca tematica Craciunul inca de pe 7 Noiembrie… fara vreo conotatie fireste . Frate , comunistii asa cum erau ei , chiar daca se muncea in draci de Craciun , mai ales atunci { nu ca acum cand ” munca la stat ” va incepe abia dupa 6 Ianuarie 2020 } si chiar daca Militia fugarea colindatorii , aia chiar n-aveau suficient sange in instalatie sa umble colindand strazile cu CD-urile ca astia de azi . ATUNCI , PARCA INSEMNA ALTCEVA PETRECEREA DE CRACIUN ! Parca te apropia de crestinism , indiferent cat de patruns erai de idealismul comunist . Azi… pe cinstea mea , parca-ti vine ca , fix in seara de Ajun sau chiar in dimineata Craciunului , sa te urci p’ o boarfa si , s-o calaresti p’ aia pan’ te ia cu SMURD-ul ! De aceea coane Mishule , RESPECT PENTRU POSTARE ! P.S. Sunt obligat sa te corectez cu scuzele de rigoare . Azi , noi romanii nu mai avem Mos Gerila sau Mos Craciun . Azi avem Santa … KLAUS , pentru patru ani !

    • conumishu  On 22 decembrie 2019 at 18:11

      Bun, dacă măcar un an din mandatul de cinci nu-l prinde… 🙂

  • Nicu Nicolae  On 24 decembrie 2019 at 0:59

    Nu, pînă la întreg blogul Conului Mișu nu am mai citit așa ceva! Îl citesc și eu de mai mult timp. Mi-e greu să spun dacă am găsit vreo idee, nu un text!, care să nu fie în asentimentul meu deplin. Uneori, din nerăbdarea de a-l parcurge, citesc textul superficial, căci mă apucă o stare de febrilitate cauzată de… emoția satisfacției copleșitoare că nu sînt singur printre ”străini” în idei și viziune despre evenimente, societate, Patrie, și apoi revin la starea mea de revoltă interioară și… de neputință de a mai scrie, la rîndul meu, ceva… Mi-am pierdut din răbdarea scrierii. Probabil, îmi renaște instinctul acțiunii. Aș zice că, subliminal, pîndesc momentul.

    P.S. – Eu nu-mi aduc aminte să fi văzut miliția fugarindu-i pe colindători. N-am fost milițian, dar colindător da, pe cînd eram copil. Poate că or fi fost niște cazuri, dacă acei colindători ori fi fost niște cocalari precum unii dintre cei care bîntuie azi pe la apartamentele blocurilor, apăsînd pe clanțe ușilor cu amenințarea voalată: ”Deschide ușa, creștine”!

    • conumishu  On 7 februarie 2020 at 13:27

      Păcat că nu mai scrieți.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: