Un deputat PSD a rostit, trecînd destul de repede peste, ceea ce ar fi trebuit să fie singurul subiect major al campaniei electorale: dezastrul economic în care ne aflăm şi anul apocaliptic care va urma.
Elefantul:
150000 – 200000 de noi şomeri, plafonarea salariilor şi pensiilor, măsuri dure, inclusiv fiscale, pentru a strînge bani cu care să plătim lipitorile străine de la care ne-am împrumutat, menajînd lipitorile străine care s-au pus stăpîne peste majoritatea surselor de profit ale ţării.
Numărul şomerilor noi ar fi încă mic. În octombrie, Franţa a produs peste 50000 de noi şomeri, un procent mare fiind tineri. Franţa are o populaţie de 3 ori mai mare decît România, proiecţia pe un an ar indica o cifră de aproximativ 600000 de noi şomeri. Dar, Franţa, vezi Doamne, începe să iasă din criză (nu iese, e doar o acalmie, la fel ca în toată lumea), are un raport populaţie activă-pensionari mai bun ca noi şi mulţi dintre românii în plină putere de muncă lucrează deja în străinătate. La noi de abia acum se intră în cea mai neagră perioadă, cînd se vor simţi şi efectele şantajului bancheresc criminal de la începutul anului.
Dacă măsurile de îngheţare a salariilor şi pensiilor, împreună cu un control strict asupra cheltuielilor bugetare şi o fiscalitate crescută (se va încerca mascarea în fel şi chp, dar creşterea e inevitabilă) vor menţine un deficit acceptabil, ele nu vor contribui la o îmbunătăţire a stării economiei. Concluziile se trag singure.
Fleacurile:
Geoană persistă în eroare. Deşi cifrele vorbesc şi se vede limpede că ungurii au votat în bună măsură cu Băsescu – vezi judeţele cu pondere ungurească puternică-, deşi este limpede efectul pervers care se produce în Ardeal, cum românii care trăiesc acolo nu reacţionează pozitiv la ceea ce percep a fi o alianţă cu UDMR (chiar dacă jocurile în parlament au fost făcute la alegerile parlamentare, nu acum), deşi influneţa PSD pe acolo pe unde ar trebui să livreze grupul de la Cluj e nulă, deşi la Sibiu nu se uită nimeni la baletul Johannis (de fapt avem încă o dovadă a rolului de cal troian pe care l-a avut), Geoană pleacă urechea în continuare la sîsîitul otrăvit al „consilierilor” de import şi hrebenciucilor.
Tăriceanu se vrea la guvern, poate chiar premier. Ar fi o performanţă. Băiatul e acelaşi care a crescut România pe baza unui deficit comercial de 3 miliarde de euro pe lună. Probabil era tot timpul măcinat de dilema produsă de scena la care a fost martor în 2004
Orban: „Principalii responsabili ai dezastrului sînt Traian Băsescu şi camarila portocalie„. Omul e sigur daltonist. Ar fi bine să-l tragă cineva de mîneca portocalie, chiar dacă s-a mai decolorat.
Boc.
Lasă un comentariu