Fac ceva pe komisarii UE (probabil mă repet)

Macoveicele astea UEiste, indiferent de sex, grad de instabilitate hormonală, grad masonic, grad discret, indiferent de familia politică aparținătoare, indiferent de moftul inerent din curul unui neamț sau franțuz față de „țărănoii” din est, sud-est, sud și pe unde îi mai poartă damfurile (Irlanda e în vestul vestului de exemplu), nu au nici un drept să se pronunțe despre nimic. Asta e crunta realitate pe care ne facem că nu vrem să o vedem.

UE, mai ales „parlamentul” ueist, nu reprezintă și nici nu poate reprezenta pe nimeni, statele naționale nu se subordonează acestor maimuțoi, suveranitatea popoarelor din respectivele țări nu poate fi contestată.

Un minim de organizare formală poate are sens pentru a coordona acorduri economice sau financiare între statele suverane. În rest, probabil 90% din monstruozitatea parazitară nu are nici o rațiune pentru a exista, cu excepția macănitului de activiști ridicoli sau de birocrați cu musca pe căciulă, ambele categorii transpirînd rece la gîndul că vine momentul cînd toată agitația lor nu va mai putea acoperi în ochii celor mulți puțulica goală a împăratului.

Nu mai pot de „îngrijorările” lor, de imensa lor superficialitate, mascată cu texte vomitive, tembele, preluate într-o redundanță care le face și mai tîmpite de crescătoriile pline cu massmedioți.

Nu poți spera să fii liber cu atenția deturnată sistematic spre inutilitățile celor ce nu pot construi decît aberații, risipind energii pentru a te lupta cu lipsa bunului simț, înlocuit cu lozinci politically correct-e.

Treaba mea, ca român, ce cred despre președinte, parlament, curte constituțională, legi, partide, teme de dezbătut, persoane publice. Ca român nu vă dau vouă socoteală, ueiștilor, nu v-am recunoscut și nu vă recunosc în nici un fel, tolerez doar, cu tot mai puțină răbdare, o situație ilegală, menținută prin forță, șantaj și minciună, dintr-un simplu instinct de conservare asociat cu toleranța, normală de data aceasta, față de conaționalii mei ce se află prostiți sub malefica trăncăneală de escroci patentați ce sunteți. Ca individ și cetățean român mă aflu în dreptul meu absolut să separ, nu, să retez, vrejurile prin care vreți să mă legați, la pachet, de porcăria ueistă.

Evident, „îngrijorările” voastre mă determină să acționez exact invers decît pe direcția sugerată prin diverse balene eșuate cu microfon la gură. Hai, pa.


Comentarii

2 răspunsuri la „Fac ceva pe komisarii UE (probabil mă repet)”

  1. Felicitari ! E greu ca cineva sa sintetizeze mai inspirat ceea ce gindesc si simt milioane de oameni, membri ai natiunilor europene inrobite !

  2. conumishu

    Mulțumesc.

    Sigur sînt alții mult mai inspirați, important e să vină cît mai mulți cu curaj, să se exprime mai hotărît, mai constant și, sper, mai coordonat. Uitam de mai repede, timpul nu cred că lucrează în favoarea proiectului nociv UE, dar tot timp risipit din viața noastră și a urmașilor rămîne.

    Ca o posibilă ironie a istoriei, pe baza nemulțumiri răspîndite azi în toate țările europene s-ar putea ridica în viitor o asociere onestă, normală, respectuoasă față de nații cu tradițiile lor, un răspuns demn la amenințările propagandiștilor ueiști cum că de nu vom accepta (S)UE vom cădea în barbarie, mizerie, război și tot ce-i mai rău.

Lasă un comentariu